Ecipa spitalului raional Edineț în acțiune

Anul care a trecut a fost un an greu pentru noi toți și pentru fiecare în parte. A fost un an în care am învățat lecții dureroase, iar prețul acestora a fost scump. Ele au fost legate de viața și sănătatea oamenilor, am început să prețuim sănătatea și micile lucruri ale vieții, zi de zi, oră cu oră, să fim alături de cei dragi, să ne îmbrățișăm copiii, nepoții, părinții, rudele și prietenii, să mergem la ei în ospeție, să nu ne ferim de necunoscuți, să răsuflăm din plină fericire.

Da, noi am fost fericiți, dar nu știam de aceasta, probabil valoarea lucrurilor o întelegem doar atunci când le pierdem, chiar dacă temporar. De la începutul pandemiei și până astăzi oamenii în halate albe au muncit fără pauze, într-un ritm alert, până la epuizare, au luptat și luptă pentru viața și sănătatea pacienților zi de zi, lună de lună, 24 din 24. Medicii, asistentele medicale, infirmierele au petrecut sărbătorile de iarnă tot în spital, alături de pacienți, departe de familie și de cei dragi, pentru că boala nu are pauză, ea nu iartă neglijența sau pauza. Oamenii în halate albe sau în costume de protecție nu și-au dorit cadouri speciale, și-au dorit și își doresc un singur lucru, ca fiecare om să fie responsabil și să respecte toate măsurile de protecţie, să aibă grijă de sine și de cei dragi.

Nu vă expuneți riscului, evitați aglomerațiile și locurile unde vă puteți afecta. Cel mai important cadou pentru medici pe care noi îl putem face este să fim sănătoși. Hai să răsplătim munca și efortul medicilor cu responsabilitatea și grija cu care trebuie să ne comportăm unul față de altul.

Redacția ziarului „Nord Info” de mai mult timp îşi planifica un articol despre activitatea colectivului Instituției medico-sanitare publice Spitalul Raional Edineț, cu atât mai mult că în curând va fi un an de viață trăită în condițiile pandemiei Covid – 19. Un an tragic, un an de luptă a specialiștilor în halate albe pentru viața fiecărui pacient, un an de supraviețuire asupra acestui virus, care nu alege vârsta, e bărbat sau femeie, un om în etate sau un copil.

 

Secțiile spitalului sunt împărțite ca pe timp de război: prima linie, a doua linie, zona roșie, zona verde. În zona roșie toți pacienții sunt împărțiți în: pacienți cu simptome ușoare de covid (acele persoane care s-au adresat la medic la timp), simptome medii, simptome problematice sau grele.

Ca la război, totul depinde de tipul rănii și unde e rănit. Virusul Covid–19 lovește acolo unde organismul omului e mai slab, mai are și alte probleme de sănătate: cardiace, boli pulmonare, diabet zaharat ș.a., doboară acolo unde la om apărarea e mai flexibilă, unde nivelul de imunitate e scăzut.

Dacă nu vom avea grijă de sănătatea proprie, atunci cine o să aibă grijă de noi? Nu trebuie să cedăm în faţa Covidului. Fiecare trebuie să aibă grijă de propria sănătate, la piață nu o poți cumpăra, ea trebuie protejată, apărată cu grijă și demnitate.

Astăzi, mai nu toți sunt „medici”, în ajutor vine Internetul cu orice recomandaţie la tratament și orice boală. Dar atunci când starea bolnavului devine critică, ne adresăm la medic. Cu părere de rău, de multe ori deja e târziu, și atunci noi învinuim medicina, medicii, spitalul. Nu ne gândim la faptul că uneori și medicul nu e în stare să facă minuni.

 

Pentru a afla cum activează, în aceste condiţii destul de complicate, Spitalul Raional Edineț, ne-am deplasat la fața locului și am solicitat o întâlnire cu medicul-șef al instituției, Anatolie Guțu, care cu aproape 27 de ani în urmă s-a încadrat în acest colectiv ca medic neuropatolog.

La întrebarea, cum a ales această profesie a oamenilor în halate albe și cu jurământul lui Hippocrate, mi-a răspuns prompt, fără a aştepta să-mi termin gândul. „Eu m-am născut într-o familie de medici. Tata, Ion Guțu, a fost medic neuropatolog, mama, Viorica Guțu – medic pediatru. După terminara școlii medii nr.2 din Edineț, am depus actele la Institutul de medicină și farmacie N. Testemițeanu din Chișinău. Aceasta a fost în îndepărtatul an 1986 – aproape 35 de ani în urmă”.

În perioada 1992-1993 a făcut internatura ca medic neuropatolog.

Până în anul 2000 a lucrat conform specialităţii în secție. A mai activat în calitate de vicedirector al instituției date. În concursul pentru funcția de medic-șef a ieşit învingător şi din 2008 până în prezent activează în calitate de manager al IMSP Spitalul Raional Edineț.

Fiind curios să aflu dacă i s-a memorizat vreun caz mai deosebit din practica sa de medic-neuropatolog, doctorul Anatolie Guțu ne-a povestit următoarele: „Unul dintre primii mei pacienţi cu probleme severe de sănătate a fost un constructor, care, la şantier, a căzut de la etaj şi a fost adus la spital cu traumatism cranio-cerebral grav. O săptămână fără cunoştinţă. Dar studiile profunde în medicină mi-au ajutat să-l tratez. A fost o primă experienţă reuşită a mea, care mi-a rămas în amintire pentru toată viaţa. După patru săptămâni de tratament pacientul a fost externat, se simţea bine”.

Pe parcursul a peste 12 ani Anatolie Guţu deţine funcţia de medic-şef. La facultate a învăţat medicină, nu au fost cursuri de management, ce înseamnă un manager la un spital raional. Mai târziu, pentru medicii-şefi la Universitatea de medicină şi farmacie s-au deschis cursuri de management, la care timp de doi ani tinerii conducători au studiat legislaţia, economia, psihologia şi alte discipline. Acestea au şi constituit temelia acelor calităţi de manager care i-au ajutat lui Anatolie Guţu să se realizeze ca un bun conducător al unui spital raional.

„ La fiecare 5 ani eram invitat la cursuri de management în medicină. Pregătirile teoretice şi practice de acolo mi-au oferit posibilitatea de a mă orienta în situaţii problematice, de a lua decizii corecte la repartizarea bugetului instituţiei, reparaţii, achiziţii, etc.”, spune interlocutorul meu.

Devenind medic-şef, a înţeles că, practic, răspunde de tot colectivul spitalului, unde până în aprilie 2020, în staţionar activau 50de  medici, alti 50 – în secţia asistenţă medicală specializată de ambulator şi secţia stomatologică.

– În lupta cu pandemia, noi am pierdut 3 medici, colegii noştri cu care am lucrat zeci de ani alături. Şi dacă cineva e sceptic, nu crede că Covid –19 există, se înşeală amar. Virusul a împânzit toată planeta Pământ, peste 200 de state, milioane de persoane de pe glob sunt infectate. Cele mai dezvoltate state din punct de vedere economic, unde s-ar părea că medicina e la cel mai înalt nivel, nu reuşesc să stopeze, să micşoreze numărul de bolnavi infectaţi cu Covid–19. Acest virus a ieşit de sub orice control al sistemului medical din lume.

Începând cu lunile martie – aprilie 2020, când în raion au fost depistaţi primii bolnavi, am mobilizat întregul colectivul pentru a asigura intervenţiile necesare de tratare a acestei maladii. La început, spitalul nostru a fost centru de plasament al bolnavilor de Covid din raioanele Briceni, Ocniţa şi Donduşeni. Am primit recomandaţiile şi instrucţiunile necesare de la Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale referitor la securitatea medicilor, asistentelor medicale, a altor lucrători care activau în zona roşie.

Primul bolnav de Covid–19 a fost adus la Edineţ în luna martie 2020 într-o stare foarte gravă, intervenţiile medicilor de a-i salva viaţa nu s-au soldat cu succes şi pacientul a pierdut lupta cu virusul. Diagnosticul a fost confirmat post-mortem.

Din start s-au creat condiţiile necesare pentru tratarea pacienţilor. Când fluxul de bolnavi  infectaţi a început să crească în progresie aritmetică s-a luat decizia de a majora numărul de paturi pentru aceşti pacienţi. În afară de secţia boli contagioase, şef secţie Botnari Aliona, s-au desfăşurat  locuri de tratare Covid adăugător în: secţia neurorecuperare, şef secţie Crijanovschi Svetlana (secţia de triaj); secţia cardioreumatologie, şef secţie Corolan Anatolie; secţia boli contagioase (Gheratrie), şef secţie Chisca Svetlana, şi secţia reanimare ,şef secţie Galadiuc Dorin. Numărul medicilor de diferite specialităţi, asistente medicale, alţi lucrători implicaţi în tratarea bolnavilor de cea mai straşnică maladie a secolului XXI la Spitalul Raional Edineţ a ajuns la peste 100 de persoane.

Numărul de bolnavi internaţi la Spitalul Raional Edineţ de la 1 aprilie şi până la 31 decembrie 2020 a constituit 1711 persoane, 1529 au fost trataţi, 92 transferaţi la alte staţionare, 90, cu părere de rău, au pierdut lupta cu virusul.

Din 104 medici, asistente medicale, infermiere, 66 dintre ei lucrând în zonele roşii, s-au infectat şi au fost nevoiţi să se trateze de Covid–19. În perioada tratamentului acestora, colegii lor – medici, asistente medicale au fost nevoiţi să activeze peste programul de lucru, îmbrăcaţi în combinizoane de protecţie, care nu respiră pe căldură. Cel mai problematic era să le dezbraci corect, să nu te infectezi. Instrucţiunile necesare la îmbrăcarea şi dezbrăcarea costumului de protecţie se făceau zilnic.

Comportamentul în zona roşie, contactele în saloanele cu bolnavii – perfuzii, injecţii, alte proceduri zilnice le efectuează asistentele medicale. Măsurile de securitate, costumele speciale de protecţie, cu părere de rău, n-au putut să protejeze lucrătorii din zona roşie. 52 de asistente medicale şi infermiere au fost infectate de Coronavirus, dar au continuat, după tratament, să activeze pe prima linie.

Mulţumiri, respect şi apreciere tuturor lucrătorilor spitalului raional Edineţ pentru că luptă cu pandemia globală aici, acasă, şi fac tot posibilul pentru a trata bolnavii de Covid, luptă pentru sănătatea şi viaţa noastră.

 

În ultimii ani, administraţia spitalului întreprinde acţiuni concrete pentru aprovizionarea instituţiei cu medicamentele necesare, consumabile, precum şi asigurarea angajaţilor cu salarii mai decente.Pe parcurs au fost implementate mai multe proiecte referitor la procurarea utilajului, efectuarea reparaţiei în secţiile spitalului, care au fost şi sunt în continuare finanţate de Consiliul Raional Edineţ.

În cadrul acestor proiecte s-au procurat aparat radiologic, câteva aparate de ultra-sonografie, utilaj pentru sterilizare, maşină de spălat rufe industrială. S-au achiziţionat mai multe utilaje pentru tratament şi laborator.

Dar, pentru a face faţă provocărilor zilei de azi, Spitalul Raional Edinet are nevoie de investiţii în infrastructură, ne dorim ca la începutul secolului XXI spitalul să fie dotat cu utilaj modern, ca pacienţii să beneficieze de toate serviciile necesare unui tratament decent.

Ca rezultat al unui management bine organizat, pe parcursul anilor aici s-a consolidat un colectiv profesionist de specialişti cu o responsabilitate majoră faţă de sectorul încredinţat. Medicii, asistentele medicale se străduie să facă faţă impedimentelor şi cerinţelor actuale.

La moment, Spitalul Raional Edineţ asigură, practic, toată urgenţa din partea de Nord a Moldovei. Aici sunt concentrate: maternitatea, chirurgia, pediatria, ortopediatria.Colectivul spitalului periodic se completeză cu cadre tinere. Dar, ţinând cont de migraţia cadrelor, avem nevoie atât de medici, cât şi de asistente medicale.

 

În discuţia referitor la situaţia de prevenire şi tratare a infecţiei Covid – 19, Anatolie Guţu a menţionat cu îngrijorare că în raion, ca şi în întreaga ţară, am putea avea un nou val de infectări cu această maladie, care ar putea duce la introducerea de noi interdicţii, poate şi mai dure împotriva coronavirusului ca cele precedente. A fost vacanţă la instituţiile de învăţământ, în perioada sărbătorilor de iarnă mulţi conaţionali de peste hotare au revenit acasă ca să sărbătorească lângă părinţi, copii şi cei dragi. De aceea şi se aşteaptă spre sfârşitul lunii ianuarie–începutul lui februarie o creştere bruscă de infectaţi. Este doar o versiune şi sperăm că nu se va adeveri. Dar, oricare ar fi situaţia, spitalul este gata să facă faţă unui nou val de bolnavi de coronavirus.

Un suport esenţial în combaterea Covid–19 în raion poate fi vaccinarea populaţiei. Practica vaccinării după exemplul Israelului, unde se desfăşoară cea mai amplă campanie de imunizare anti Covid–19, a dat rezultate pozitive. Aici, 20Y dintre cetăţeni au fost deja vaccinaţi cu prima doză de Pfizer – BioNTech, iar studiile iniţiale arată o scădere a infecţiilor cu până la 50%, după 14 zile de administrare.

Aşteptăm şi noi sosirea vaccinului în Moldova şi demararea campaniei de imunizare a populaţiei pentru a combate maladia ucigaşă.

Anul 2020 va intra în istoria și în memoria omenirii ca un an de tragedie globală. Un an în care sute de mii de cetățeni și-au pierdut pe cei dragi și apropiați din cauza pandemiei COVID-19. O boală care nu cruță pe nimeni dintre cei care nimeresc în mrejile ei.

La Spitalul raional Edineț, primii care s-a confruntat cu pandemia COVID-19, a fost colectivul de asistente medicale şi infermiere din secția de boli infecțioase, în frunte cu șefa secției Aliona Botnari. Aici lucrează o echipă de profesioniști curajoși, care din start au facut față provocărilor pandemiei. Printre ei: Tatiana Bogdan – asistentă medicală șefă, Maia Arehta, Edita Țurcanu, Aliona Movilă, Ludmila Leondari, Cipriana Bîrsan, Diana Cojocaru – asistente medicale, Olga Vicol – bufetieră, Galina Dimineț, Valentina Creciun, Viorica Chidisovschi, Silvia Țurcan, Lucia Negrea, Tatiana Șibalco, Olga Verlan, Adelia Ianachi.

Periodic secția respectivă devine zonă roșie, zonă de risc pentru sănătatea celor care activează aici. Colectivul a ținut piept întotdeauna gripelor sezoniere, are practică de tratament al gripei H1N1 – gripa porcină, când secția a fost plină cu bolnavi, inclusiv femei însărcinate. A trecut și prin valul gripei aviare. Iar începând cu data de 2 aprilie 2020, cand au fost internați primii bolnavi, ei erau deja pregătiţi psihologic pentru marea bătălie COVID-19, care continuă și astăzi.

Primii pacienți au importat Covidul din Franța – tatăl și feciorul, care lucrau acolo. Pe 2 aprilie 2020 a fost internat tatăl, iar peste două zile s-a confirmat boala şi la băiat. De la primul pacient şi până la moment, în secţia boli infecţioase au fost trataţi 618 bolnavi Covid-19, – ne-a relatat doamna doctor Aliona Botnari, care, în paralel, a activat câteva luni şi în secţia neurorecuperare. În total dânsa s-a implicat activ în tratarea a peste 800 de bolnavi. Şapte dintre lucrătorii medicali au fost infectaţi la serviciu, s-au tratat şi s-au întors la muncă, în pofida pericolului de infectare, care îi păştea pe fiecare zi de zi. Nu a ocolit-o virusul ucigaş nici pe doamna doctor Aliona Botnari, dar după 14 zile de tratament a revenit la serviciu, în această secţie activând ca şefă din luna august anul 2000.

Când în luna august 2020 s-a mărit brusc fluxul de bolnavi de coronavirus, administraţia spitalului a luat decizia de a deschide în secţia cardio-reumatologie, şef Anatolie Coroban, tratament Covid-19 cu 32 de locuri. Intrarea aparte, circuitul pacienţilor separat de ceilalţi bolnavi.

– Personalul medical din secţie fiind instruit, s-a purces la tratarea pacienţilor. Problema cea mai anevoioasă a fost îmbrăcarea şi dezbrăcarea costumului de protecţie. Colegii se ajutau reciproc, treptat impedimentul a fost depăşit. Mai greu era să stai îmbrăcat în acest echipament în timpul căldurii din vară. Ochelarii, masca lăsau cicatrice pe faţă, ne era incomod. Dar omul se deprinde cu toate, ne-am deprins şi noi cu situaţia creată şi scopul de bază – tratarea pacienţilor bolnavi de coronavirus – predomina în activitatea noastră, spune doctorul Anatolie Coroban.

Şi totuşi, 5 asistente medicale, 2 infermiere şi doctorul Anatolie Coroban s-au infectat de coronavirus. În zona roşie au activat: Natalia Butuşanu – asistentă medicală superioară, Angela Guţu, Svetlana Bazaochi, Olga Colontai, Silvia Guzun, Silvia Petrovici, Olga Roşca – asistente medicale, Svetlana Gancescu – soră economă. Valentina Gudumac, Nina Grădinari, Angela Bejenari, Valentina Nirauţa, Lucica Scorţescu, Lina Binchevici, Sofia Focova – infermiere.

Paralel s-au mai deschis locuri de tratare a coronavirusului în secţia neurorecuperare, şef secţie Svetlana Crijanovschi. Aici activează: Ala Bostan, Gabriela Beltei, Alina Becu, Alina Sorocan, Anatolie Jitaru, Liliana Gausauer – medici de urgenţă, Lidia Pleşca, Violeta Corolevschi, Lidia Graneţchi, Valentina Eşanu, Angela Guţu – asistente medicale de gardă, Lidia Cebaniuc – soră economă, Zinaida Mucverde, Valentina Ursu, Corina Ursu, Livia Gabun, Valentina Jaloba – infermiere. 14 lucrători au fost infectaţi, s-au tratat şi s-au întors la muncă în secţie.

Un fapt merită menţionat în mod deosebit în această luptă aprigă cu coronavirusul. Cu toate urmările nefaste chiar şi pentru familie, nimeni dintre lucrătorii medicali infectaţi nu şi-a părăsit locul de muncă, după tratament au revenit pe linia de apărare. Stimă şi respect oamenilor în halate albe, la care ne adresăm oricând avem probleme de sănătate. Bravo lor!

Asistentele medicale de gardă: Marcela Seu, Luminița Belitei, Viorica Prisăcari, Alina Ciumac, Natalia Catelevici, Viorica Julcovschi, Cătălina Scutaru, Elena Voloscenco, asistentele medicale Mariana Moroz, Victoria Curoş, infermierile Ludmila Albu, Angela Raţă, Lucia Cojocari, Aliona Grib, Valentina Roşca şi sora economă Emilia Procopciu şi astăzi cu o mare responsabilitate îşi fac datoria şi stau la straja sănătăţii cetăţenilor.

Bolnavi de coronavirus au fost plasaţi şi în secţia Geriatrie, şef secţie îngrijiri paliative, medic terapeut geriatru Svetlana Chişcă. În această subdiviziune, de Covid-19 au fost bolnavi toţi lucrătorii, dar continuă să activeze pe baricade. Printre ei: Cristina Podcirmej, Doina Ţapu, Galina Costaş, Svetlana Moise, Olga Babiuc – asistente medicale de gardă şi infermierile Elena Tcaci, Lilia Pleşca.

Un rol deosebit în activitatea spitalului îi revine secţiei de reanimare. Aici e colacul de salvare a bolnavilor cu probleme grave, aici se readuc la viaţă zeci de bolnavi, aici bolnavii în stare gravă cu Covid-19 se expun la respiraţie artificială sau se intubează. Şeful secţiei reanimare, anesteziologie şi terapie intensivă, Dorin Galadiuc, activează aici de mult timp, are o practică impecabilă, este specialist cu literă mare. Alături de dânsul, cot la cot, pe parcursul mai multor ani activează Aliona Rusanovschi – medic anasteziolog-reanimatolog, Vladimir Seu – medic anasteziolog-reanimatolog, Mihaela Movilă – medic anasteziolog- reanimatolog, Galina Galadiuc – asistentă medicală superioară, Raisa Patraşca, Eugenia Nistor, Silvia Nistor, Nelea Chiriciuc, Eleonora Moroz, Olga Cucer, Silvia Ursu, Anastasia Moraru, Janna Rusanovschi, Natalia Morari — asistente medicale de terapie intensivă, Sofia Dubceac – asistentă medicală în anestezie şi reanimare, Valentina Bejan – soră economă, Galina Popuşoi, Svetlana Badu, Elena Cojocari, Angela Roşe, Tamara Pasa – infermiere.

Uneori ne punem întrebarea, dacă sunt astăzi persoane, cetăţeni, tineri, care cu riscul propriei vieţi sunt gata de a se jertfi întru salvarea altcuiva? Da, sunt! Ei sunt alături de noi, în zonele roşii, tot timpul în costume de protecţie. Întâlnindu-i în stradă, la sigur ca nu-i recunoaştem, să le spui bună dimineaţa sau buna ziua. Să le spunem cuvinte calde sau dulci pentru ce fac ei. Astăzi e un lucru simplu, ei îşi fac datoria – fiinţe ca îngerii, care tot timpul stau la paza vieţii şi sănătăţii noastre, acolo în saloanele spitalului. Sunt nişte fiinţe gingaşe, numai vocea, cuvintele sincere şi armonioase, calde, dulci, rostite tunci când pacientul se simte mai nepunticios, fac mai mult decât o terapie intensivă.

Oameni buni, pandemia coronavirus ne e o boală cum ai trece printr-o gară, astăzi este, mâine dispare. Nu o dată s-a specificat ca e foarte agresivă. Doamna Aliona Botnari, şef secţia boli infecţioase, ne-a vorbit despre un caz ce ar trebui să îl cunoască toţi, mai ales că mai sunt persoane care nu cred în existenţa virusului, ca nu trebuie să purtăm mască, nu e nevoie să ne protejăm, mai ales pe cei dragi şi apropiaţi. Doi prieteni, care petreceau timpul liber împreună la o cafea, unul tot timpul cu mănuşi, mască, al doilea necrezând în existenţa coronavirului, că e agresiv şi contagios, infectarea cu el poate să aducă urmări fatale. Într-o zi, a doua persoană s-a simţit rău, a pierdut gustul, mirosul, la început a avut şi febră. A hotărât să se adreseze la medic, fiind îndreptat să facă testul, dar tot nu credea în “poveşti”, după cum se exprima acela. Rezultatul testului s-a confirmat ca pozitiv. Se internează în spital, în primele zile boala se agravează. S-a luat hotărârea să fie internat în secţia de reanimare. Persoana respectivă are vreo 40 ani. În secţie ruga medicii să facă ceva, să-i salveze viaţa, să-l scoată din ghiarele coronavirusului. La externare a mărturisit că, dacă respecta măsurile de protecţie, nu ajungea la spital şi nu trecea prin calvarul pandemiei. Nu este o poveste, e un caz real.

Medicul Aliona Botnari menţionează mereu că virusul COVID este foarte contagios. După părerea specialistului, este un virus artificial, format pe bază naturală, dar cu mutaţie. Orice infecţie e sezonieră, dar aceasta e de lungă durată. Coronavirusul are sute de mutaţii şi în procesul de tratament la diferiţi bolnavi se aplică o metodă de tratare gasită de medic specifică simptomelor pacientului. Nu este o metodă identică de tratament pentru toţi cei infectaţi. Nu e o logică în tratament – e o maladie imprezibilă. În procesul de tratament, parcă 7-10 zile merge bine, dar anume în aceste zile boala poate să provoace al doilea val. După cum afirmă doamna doctor, dacă până la ziua a zecea e bine, bolnavul trece pragul de risc și mai departe merge însănătoșirea.

Probabil nici la un eveniment local, zonal, mondial nu s-a făcut atâta publicitate,  cum se face cu măsurile de protecție față de Covid-19. Mască, mănuși, distanță socială, etc.

A trecut deja mai bine de un an de când a fost depistată pandemia, măsurile întreprinse de țările lumii dau rezultate pozitive temporar. Nemulțumirile maselor largi, legate de problemele sociale, șomajul, crizele economice, nemulțumiri de alt caracter în care în majoritatea sa sunt implicați oameni tineri, care nu se protejează și anume această pătură socială – tineretul – este și poate fi purtătorul principal al coronavirusului. Anume tineretul cu o imunitate mai puternică, nu se îmbolnăvește, dar este purtător de Covid. Anume ei neglijează cel mai mult securitatea proprie și sănătatea celor din jur, a celor apropiați.

Pentru ca noi, cetățenii, să nu avem probleme de sănătate, de infectare cu coronavirus, să ajutăm personalul medical tot pentru noi, să nu se facă aglomerație la spitale, să nu fie lipsă de paturi pentru cei infectați, trebuie să ne protejăm cu toţii, să avem grijă unul față de altul. Zilnic, toată mass-media din lume ne informează despre această știre de bază: infectați, însănătoșiți, decedați de Covid-19. Hai să ne luăm mână de mână și să ne respectăm, să ne protejăm unii pe alții.

Una din metodele de a scăpa de Covid va fi imunizarea populației. Sperăm că campania de vaccinare în Moldova se va începe în cel mai apropiat timp.

Datele până în prezent arată că o persoană care a suportat Covid-19 și s-a recuperat poate avea un nivel scăzut de ARN SARS-CoV-2 în corpul lor până la 3 luni după diagnostic. Aceasta înseamnă că, dacă persoana care și-a revenit din Covid-19 este testată în termen de 3 luni de la infecția inițială, poate continua să aibă un rezultat pozitiv al testului, chiar dacă nu răspândește Covid-ul.

Transmiterea. Deși se consideră că virusul SARS-CoV-2 a pornit de la un rezervor animal, actualmente acesta se transmite interuman cu o viteză exponențială, determinând cazuri severe și decese la nivel global. Calea de transmitere a SARS-CoV-2 este prin aero-picături ( secreții nazofaringiene) și contact direct sau habitual ( prin mâini și obiecte contaminate cu secreții infecate). Transmiterea prin aerosoli (formate prin uscarea picăturilor) la distanțe mari nu este caracteristic infecției Covid-19. Infecția poate fi răspândită atât de pacienții cu manifestări clinice, cât și de persoanele aparent sănătoase, care n-au cunoștință faptul că sunt purtători ai noului coronavirus.

Virusul SARS-CoV-2 este stabil timp de câteva ore până la trei zile în aerosoli și pe suprafețe ( în aerosoli timp de până la trei ore, până la patru ore pe cupru, până la 24 ore pe carton și până la 2- 3 zile pe plastic și oțel inoxidabil). În general, coronavirusurile sunt sensibile la razele ultraviolete și la căldură și pot fi inactivate prin încălzire la 56C timp de 30 minute, 40C timp de 1 oră și solvenți lipidici, cum ar fi eter, 75% etanol, dezinfectant cu conținut de clor, acid peroxidoacetic, cu excepția clorhexinei.

Добавить комментарий

X

Pin It on Pinterest

X