Eu nu-s primar de birou

  Astazi in satele din Republica Moldova mai bine de douazeci de ani unicul organ reprezentativ al societatii civile e – primaria. La consiliul, care primeste hotarari legislative obligatorii pentru executare, si un program de lucru pentru colectivul din primarie, care trebuie sa le execute in binele cetatenilor din sate. Astazi primarul e fata satului, el e primarul tuturor celor ce locuiesc in sat sau in comuna respective. Se spune, ca daca toate drumurile duc la Roma, la sat toate cararile si huditile duc la primarie.

Primaria ii poarta grija si matusii Maria, care e pensionara, e sub 80 ani, are nevoie de lemne de foc, asa si gradinitei de copii – daca in acest leagan de copii totul e in ordine, gimnaziului sau liceului, daca e cald in salile de clasa si este apa la bucatarie, daca pentru ziua de ,,maine” e pregatita casa de cultura pentru festivitatea programata. Poate la multi li se pare, ca primarul ca un dirijor conduce cu corul si toate vocile suna in unison, doar primarii nu se nasc primari, ei devin pe parcursul nu numai a unui mandat, adevarati conducatori a unui colectiv de copii, adulti, tarani si muncitori, femei, barbati si batrani – a unei familii mari, care se numeste bastina mea.

 

Fiind la al patrulea mandat, primarul de Sarauti, raionul Briceni, Vitalie Carlasuc, incepe activitatea de munca prin sat, ca un gospodar, care dupa o ploita buna isi inspecteaza gradina. E remarcabila bunavointa primarului, dar si felul lui de a fi mai putin vorbaret, despre tot ce s-a facut, ce se face in Sirauti ar spune si ar povesti multe, despre sine mai putin sau deloc. Vitalie Carlasuc se impune prin concretete si ratiune, alese calitati umane —  onestitate, sinceritate, echitate.

Totusi ceva s-a schimbat in interiorul nostrum, am devenit capabili sa vedem ca dincolo de duritatea acestui timp, politica in tara ca o furtuna, ba se inteteste ba se calmeaza ca un bolnav dupa un tratament. Am vazut cu mirare ca onestitatea nu este un truc aducator de puncte si voturi ci si calitate umana. S-a observat ca in acest balci al crizelor de nervi, crizelor economice de tot felul se poate cuceri un oarecare spatiu pentru bunatate si cumsecadenie. Si toate acestea in conditiile, cand viata voia sa ne invete tocmai contrariul.

Familia Carlasuc se trage dintr-un neam, care s-a asezat cu traiul la Sirauti, de mai bine de 150 de ani. Cum ne-a relatat Vitalie Carlasuc, el e jet bejet sirautean, ca e a sasea generatie. Sarlasuc inseamna fermar.

Primarul impreuna cu echipa sa: Dina Baiura – secretar, Claudia Andronache – contabil sef, Iurie Gonta – inginer cadastral si altii zi de zi rezolva problemele si solicitarile cetatenilor din Sarauti.

Cand mergem din Lipcani spre Briceni, in zona pietii este o rascruce, unde indicatorul arata drumul spre Lopatnic. Dar, tot mergi prin Lipcani, si se pare ca nu se mai termina orasul, si daca esti atent, tot se pare ca te afli in Lipcani, macar ca la o intersectie e déjà satul Sirauti.

Da, Sirautul nu e un sat sarac, dar cei din fata locului nu se grabesc sa construiasca case etajate, amenajate cu decoruri scumpe. Astazi ratiunea locuitorilor e indrepatata in alta investitie, in copii, in viitorul lor, sa studieze medicina, juridical, electronic – acele stiinte cum se pare satenilor de perspective. Se vede evident ca sirautenii sunt deschisi la fire si cu un dezvoltat simt al umorului, care se trege din mosi stramosi.

Vechimea satului Sirauti nu poate fi pusa la indoiala, caci exista in aceasta privinta marturii clare. Dintr-un hrisov de sute de ani, datat cu 25 ianuarie 1476 aflam ca ,,… Ignatie, numit Iuga, mare vestier a lui Stefan Voievod, daruieste Manastirii Putna parti din satul Sirauti pe Prut si o candela, si un chivot de argint aurit, si o suta de zloti unguresti si doi cai buni…”

Cum s-o fi numit satul mai inainte e cu neputinta de stability, dar movilele din jurul lui, sunt marturii ale luptelor care s-au dus cu razboinicii huni in secolul al IV-lea dupa Hristos.

Mai tarziu Bogdan Lapusneanul daruieste ocina si dedina domneasca Sirauti lui pan Gheorghe pentru slujba dreapta si credincioasa.

Urmeaza alti domni si alti stapani ai satului. Radu Voievod il miluieste la 1624 pe Nicoara mare vornic, la 1782 isi apara drepturile asupra mosiei un oarecare Gaicomo Logofeti, iar la 1808 stapaneste colonelul Emanuel Bals. La 1871 cea mai mare parte a satului apartine cunoscutului boier Grigore Marazli.

In anul 1863 in sat a fost deschisa o scoala parohiala. Credinta niciodata n-a lipsit din viata sirautienilor. Prima biserica din lemn a fost inaltata in anul 1793, dar evident nu a putut sa reziste timpului. Biserica de care se bucura si azi satul a fost construita in 1905, din banii colectati de la populatie si il are patron spiritual pe ,,Sfantul Ierarh Nicolae, Facatorul de minuni”.

Multe si diferite sunt grijile unui primar. El trebuie sa se gandeasca si la amenajarea teritoriului, si la reparatia drumurilor, utilizarea fondului funciar si multe altele. Dar cred, cea mai importanta este grija pentru generatia in crestere. Acest lucru l-a inteles si bine primarul Vitalie Carlasuc din Sirauti. Gradinita de copii ,,Andries” – sefa Maria Barbalat, si-a consacrat intreaga viata educatiei copiilor, care lucreaza in gradinita de peste 40 de ani. De cei 62 de coipii au grija 6 cadre didactice, toti cu studii superioare si medii de specialitate. In grupe e cald, macar ca se face focul in sobe, e curat, totul e aranjat la locul lui. Dupa o reparative capital la gradinita s-au schimbat acoperisul, geamurile, usile, in 2019 s-a dat in exploatare canalizarea noua. Personalul gradinitei: Nelea Cojocari, Zinaida Barbalat, Minadora Zota, Elena Carlasuc, Lilia Agafii, Silivia Vacarciuczilnic au grija de securitatea sanatatii copiilor pentru care sunt create toate conditiile de educatie a bobocilor de la gradinita. Atmosfera e, poti spune, de familie, simtita fiind caldura materna.

Biserica ortodoxa a jucat un rol primordial in lichidarea analfabetismului si a pus bazele educatiei si invatamantului primar in satele din Moldova. Asa a fost si aici.

In satul Sirauti biserica noua din central satului (a doua biserica din sat)  a fost construita in anii 1895 – 1905. In acea perioada pe langa biserica functiona scoala primara de doua clase, careia I se spunea ,,Церковная школа” si inchiria cladirea cetateanului Stefan Pavelciuc. Apoi scoala a fost trecuta in pazitoarea bisericii (,,storojovca”). In scoala lucre un invatator la doua clase, care era si preot. O deosebita atentie se acorda religiei care era obiect de baza. La fel in scoala se studia limba rusa si matematica. Instruirea se facea in limba rusa.

In anii 1907-1910 in central satului s-a construit scoala primara de patru clase, care devine ,,scoala a zamstvei” si era sustinuta financiar de ,,zemstva”. Printre primele invatatoare a fost Nina Pivovarov, iar in baza documentului bisericesc ,,statutul Parohial” se spune , ca in anul 1910 a fost numit de arhiepiscopul Hotinului invatator in scoala bisericeasca din sat Nicanor Holdevici, care a lucrat in scoala timp de 18 ani. El a organizat si corul bisericesc, in care activau peste 30 de barbate si femei.

Prin anii 1930 scoala primara a fost transformata in scoal complementara de sapte ani.

Numarul elevilor era foarte mic, deoarece la scoal invatau numai copiii taranilor mai instariti, iar ceilalti trebuiau de mici sa-si castige o bucata de paine, pascand vitele, oile caprele celor instariti sau lucrand alaturi de parinti. Abia prin anii 1940 s-a inceput o activitate furtunoasa in vederea lichidarii analfabetismului. S-a marit numarul invatatorilor din sat. printer ei erau: Cojocaru L.G., Putea L.G., Andronache S.L., DarciucN.L., Bodnariuc S.G., Ursu A.I., Lutotovici O.V., Vacarciuc V.S.

In anul 1956 scoala a trecut in cladirea pichetului de graniceri cu doua etaje, ceea ce a dat posibilitatea crearii conditiilor mai bune de instruire si educatie. Pana atunci copiii invatau in doua schimburi, in casele taranesti a lui Isai Carlasuc, Vasile Marusic si Lucheria Melniciuc.

A crescut considerabil si numarul elevilor, de la 138 in anul de studiu 1945-1946, la 320 de elevi in anul de studio 1959-1960

La inceputul anului scolar 1962-1963, invatamantul obligatoriu de sapte ani a fost inlocuit pretutindeni cu invatamantul obligatoriu de opt ani. In anul 1967 scoala de opt ani din Sirauti a fost numita scoala medie. La 24 iunie 1969 26 de absolventi ai scolii medii Sirauti (I promotie) au primit atestate de stuidii medii.

La 01.09.1995 a fost dat in exploatare Scoala noua care se afla in central satului. Din 2011 Scoala medie Sirauti a fost reorganizata in Gimnaziul Sirauti

In 2016 Gimnaziul Sirauti I s-a conferit numele consatenului, artistului emerit al R.Moldova Victor Ciutac, director Stela Marusic, directori adjuncti Rodica Ceban si Nina Jocot. La moment colectivul pedagogic este constituit din 21 cadre didactice, din ei: 4 invatatoare la clasele primare si 4 profesori activeaza prin cumul. 20 de cadre didactice au studii superioare, un cadru didactic are studii medii de specialitate.

Nivelul de prgatire professional al cadrelor didactice este unul inalt. Toate disciplinele sunt predate de specialisti. Elevii din gimnaziu obtin permanent locuri de frunte la olimpiada raionala la disciplinele de studii, participa si la olimpiada republican, la concursurile, festivalurile (festivalul de creatie artistica al elevilor, Festivalul Gerar, Festivalul Pascal, Festivalul international Grigore Vieru”, concursurile ,,La izvoarele intelepciunii”, ,,Doua inimi gemene”, ,,Tanarul agent de circulatie”) si competitiile sportive rationale.

In present in gimnaziu studiaza 168 de elevi in clasele I-IX.

Institutia dispune de blocuri de studii corespunzatoare desfasurarii procesului educational. Clasele sint spatioase, luminoase, esthetic amenajate, dispune de sala sportive, sala de dans, teren sportive, biblioteca, cantina, CREI, cabinet de informatica, chimie, educatie tehnologica. Scoala este gazificata si toate incaperile sunt asigurate in perioada rece a anului cu regim termic corespunzator normativelor in vigoare. Exista blocuri sanitare in interior (separate pentru fete si baieti) dotate conform cerintelor. A fost asigurata supravegherea video a unor sali din gimnaziu. Pe parcursul anului scolar 2018-2019 au fost schimbate usile la salile de clase si cabinetele scolare. S-a procurat echipament pentru sala sportiva, calculatoare noi, tehnica pentru desfasurarea activitatilor extrascolare.

In componenta Centrului educativ – gimnaziu,, gradinita, biserica e plasata si Casa de cultura, director Victoria Bzovie, care mai bine de 45 e la carma lacasului cultural, unde dupa o reparative capitala isi desfasoara activitatea un cor de 23 de persoane, condus de Cristi Carlasuc si Oxana Tutuc – Colectiv model, colectiv folcloric de copii ,,Margaritarele Prutului”, care intruneste 18 copii.

La Caminul cultural exista cerc de dans, sah, tenis etc. permanent tineretul se aduna la discoteca. Deci aici la Sirauti isi gasesc ocupatie locuitori de toate varstele.

In fondul bibliotecii, care se afla in cladirea Casei de cultura (sefa bibliotecii Ecaterina Surugiu), contituie 5.5 mii carti. Cu ajutorul proiectului Novoteca la biblioteca s-au dat 4 calculatoare, este internet. Multi copii isi petrec aici timpul liber.

Satul se mandreste cu echipa de fotbal ,,Haiduc”, care este antrenata de neobositul Nicolae Babin – un iubitor de fotbal, care reda discipolilor sai dragoste fata de acest sport in masa.

Printer discipolii cu care se mandreste scoala sunt:

Eremei Zota — doctor habilitat in medicina, academician; Victor Darciuc — doctor habilitat in medicina, poet; Victor Ciutac – artist emerit al Republicii Moldova; Nicolae Moldovanu – doctor in istorie; Nicolae Hitalschi – doctor in stiinte tehnice, academician; Victor Tutuc – doctor habilitat in stiinte agricole; Ion Capita – doctor in stiinte economice, journalist; Nicolae Ciutac – doctor in stiinte economice; Maria Putea – doctor in stiinte tehnice; Ion Protuc – doctor in stiinte tehnice; Mihail Melnic – doctor in medicina.

Ion Balta

 

Добавить комментарий

X

Pin It on Pinterest

X