Raul Raut porneste de la izvorul din satul Rediul Mare

  Raul Raut este cel mai mare afluent al Nistrului si al treilea rau cu lungime in spatial natural al Republicii Moldova. Izvoraste langa satul Rediul Mare, ducandu-si apele pe o distant de 286 km pana la varsarea in Nistru, langa localitatea Ustia.

Defileul raului este aici aproape salbatic, cu maluri abrupte, cu stanci cudate, care in ansamblul lor formeaza configuratii peisagistice foarte pitoresti, cum sunt de exemplu cele de la Trebujeni sau de la Jeloboc-Furceni. Cu trei secole in urma aceasta artera acvatica era navigabila pana la cetatea medieval Orheiul Vechi, situata langa Trebujeni.

Descrierea din Dictionarul geographic al Basarabiei, ăn 1904, de Zamfir Arbore se spune: ,,Rediul Mare, sat in judetul Soroca, volostea Climauti, asezat in valea Rediul Mare, intre satele Donduseni si Goleni. Dealul inspre Vest are o inaltime de 127 stanci deasupra nivelului marii. E acoperit cu paduri. Are 80 de case, cu o populatie de 797 suflete, biserica, scoala, 300 vite mari.

Denumirea satului provine de la cuvantul turcesc ,,rediu”, care se traducea ca ,,padure mare”, de unde e presupunerea ca pe aceste locuri cresteau paduri mari in vremea protectoratului Otoman. Satul este infiintat in 1773, iar catre inceputul secolului XX-lea, proprietar al mosiei satului devine generalul de armata Victor Dombrovski, cu origini la Botosani. La marginea de vest a mosiei, Dombrovski decide sa amenajeze un parc dendrologic. Constructia propriu zisa s-a desfasurat in anii 1912-1914, tot atunci a fost zidit si conacul. Planul parcului a fost elaborat de horticultorul – decorator odesit Ipolit V. Vladislavski-Padalca, omul, care a amenajat mai multe monumente de arhitectura peisagistica din Moldova, precum parcul Taul si parcul din satul Pavlovca.

Din punct de vedere peisagistic, parcul reflecta arhitectura europeana de la mijlocul secolului al XIX si incepultul secolului al XX-lea, cu deosebirea ca compozitia arhitectonica este bazata pe vegetatie, nu pe sculptura. Cercetatorii de la Academia de Stiinta a Moldovei au declarat ca parcul este unul din cele mai reusite landsafturi pe teritorii mici.

Plantatiile parcului numara circa 28-30 de specii de arbori si arbusti dintre care 18-20 sunt de provinienta straina.

Conacul generalului roman Victor Dombrovski este o adevarata mandrie pentru locuitorii satului Rediul Mare. In anii (1938-1940) a fost ales primar de Bucuresti. Patru ani ami tarziu, in 1944 in fata casei sale din Bucuresti s-a oprit un tanc sovietic, din el au iesit mai multi ofiteri si au discutat ore in sir cu Dombrovski, dupa care acesta a urcat in tanc si a plecat fara a spune nimic. Doua zile mai tarziu a revenit acasa si a anutat c-a fost din nou numit primar de Bucuresti si i-a fost activat gradul de general.

Din anul 1944 boierul nu a mai venit la Rediul Mare. Mult timp oamenii din sat tineau corespondenta cu cucoana si fiul acesteia, dar nu demult a murit si baiatul. Generalul a decedat in 1969.

Se spunea ca boierul Dombrovski a fost un om tare bun si corect. Ii ajuta pe saraci, iar cand au inceput deportarile, multi locuitori din sat care au lucrat aici la el, au fugit la mosia lui din Romania si s-au refugiat. I-a primit pe toti.

Deportarile au adus un prejudiciu enorm, care au urmat cu consecventa, incepand cu anul 1940 si pana la sfarsitul deceniului patru. Satul a fost lipsit de cei mai buni gospodari, de cei care rezistasera unor vremi potrivnice de sute de ani. Ca si in multe sate din Republica Moldova, la Rediul Mare in 1944 au fost recrutati zeci de tineri, care au fost inrolati in Armata sovietica pentru lupta impotriva fascismului. Multi din ei nu s-au mai intors de pe campul de lupta.

In perioada postbelica, odata cu formarea gospodariilor collective s-a dezvoltat si economia localitatii, a aparut o infrastructura sociala durabila. Dar avand in vedere, ca nimic nu este vesnic si la Rediul Mare au aparut noi structure economice, privatizarea pamantului, gospodarii taranesti – in care cu parere de rau multi sateni nu si-au gasit locul, luand drumul migratiei peste hotarele tarii.

Dar viata continua, se fac nunti, se nasc copii, se fac cumetrii, tot satul sunt cumatri, de la cumatru Gheorghe la cumatra Iliana…

La Rediul Mare se facea carte buna in toate timpurile. Colectivele pedagogice, cu multa sarguinta si ardoare investiau in elevii scolii, care la randul lor faceau fata la concursurile de admitere in institutiile superioare din tara.

Astazi sistemul educational se efectuiaza in fosta cladire a gradinitei cu doua nivele unde a fost efectuata o  reparative capitala, proiectul finantat de Guvernul Romaniei si implimentat in parteneriat FISM si primaria Rediul Mare (primar d-na Liudmila Harabari).

Ca rezultat al implimentarii proiectului, la dispozitia comunitatii s-a pus o ,,oaza” educationala moderna, durabila si confortabila ceea ce creaza premise pentru o educatie de calitate. A aparut in rezultatul reorganizarii gradinitei ,,Steluta” si gimnaziului o noua institutie cu statut nou – gimnaziul-gradinita ,,Ion Dediu’’(director d-na Tatiana Postolachi). Aceasta a permis optimizarea cheltuielilor de intretinere a complexului educational si investirea surselor in dezvoltare.

La moment in gimnaziul-gradinita ,,Ion Dediu” isi fac studiile 69 de elevi, pentru o comparative in anul 1998 erau 120 de copii, la gradinita 25. Natalitatea este in descrestere. In cautarea unui loc bun de munca, tineretul din sat pleaca — majoritatea in Federatia Rusa si Cehia. In institutie din 94 de copii, la 30 unul sau ambii parinti sunt plecati. Undeva 5-7 copii au plecat peste hotare cu parintii. Clasele sunt de 8-10 copii, maximum 12 in clasa a III-a. In sat in 2017 s-au nascut 15 copii, in 2018 – 12. Cifrele vorbesc de la sine, ca daca in viitorul apropiat la nivelul conducerii tarii nu vor fi implimentate programe sociale, care ar stopa migratia, parasirea satelor de catre cetateni in cautarea noilor locuri de munca, copii abandonati, parinti parasiti, Moldova n-are viitor.

Cu parere de rau creste o generatie de copii – copii de bani gata. Cand vin parintii de peste hotare in concediu, pentru a recupera absenta mamei sau al tatalui din familie de ani, isi iau odrasla la un market sau la piata si ii cumpara tot ce doreste sufletul si ochii copilului. E un adevar trist – de aici invidia, egoismul, indiferenta de ce se petrece in jur.

Multi absolventi ai gimnaziului nu mai incearca sa-si continuie studiile, sunt scoli profesionale, colegii, dar mai bine se inregistreaza la bursa muncii, primesc indemnizatii sociale care-s mai mari decat o pensie a unui batran, care a muncit toata viata la ferma sau pe deal in colhoz.

Colectivul pedagogic de la gimnaziul-gradinita ,,Ion Dediu” il formeaza 14 profesori si educatori titulari. Multi din ei au activat in sistemul de invatamant toata viata – printre ei dna Macsim Maria, profesoara de matematica, care inlocuieste invatatoarea de pe loc, ce este in concediu de maternitate, vine din satul Corbu, 3 km zilnic – 55 de ani de profesie. Gangan Rima, Axenti Svetlana – clasele primare. In 32 ani de pedagogie au invatat nu o generatie de invatacei.

Intreaga activitate a colectivului este una integrata intre treptele de scolaritate, educatie timpurie – invatamant primar – gimnaziu. Comisiile metodice sunt integrate in organizarea procesului educational in complex, de la varsta de 2 ani — pana la 9 clase, este benefica cat pentru copii, atat penteu parinti si cadre didactice prin asigurarea unei continuitati a procesului instructiv-educational. La gradinita-gimnaziu are loc un proces continuu de asigurarea sanatatii copiilor. Aici copiii de la gradinita sunt hraniti la micul dejun, pranz si la chindii. Copiii claselor primare sunt hraniti din contul primariei.

La Rediul Mare grija fata de copii a fost si este o contanta permanenta. Din sursele bugetului local a fost efectuata reparatia capital si dotarea cu utilaj si material a Centrului de zi pentru copii in situatie de risc ,,Poenita copilariei”, pe care o frecventeaza zilnic 25-30 de copii. Aici se ia masa o data pe zi, fac lectiile, permanent sunt in grija lucratorilor centrului.

Asistenta medicale se efectueaza la Oficiul medicilor de familie – medic Bacalu Elena, surori medicale: Russu Stela si Brebu Renata, la evidenta caruia se afla 851 locuitori ai satului, printre care 183 copii in varste de la 0-18 ani. In incinta oficiului este plasata si o farmacie. Sub supravegherea lucratorilor medicali se afla o familie cu 6 copii – mama copiilor Ivanita Aliona.

Satul Rediul Mare in toate timpurile a generat oameni de vaza, care i-au dus faima in tara si peste hotarele ei. Unul din ei este Ion Dediu, care s-a nascut intr-o familie de tarani razesi cu traditii stramosesti, pentru care munca asidua este o obisnuinta de fiecare zi. Astazi gimnaziul-gradinita din localitate ii poarta numele. Professor la Universitatile de Stat din Moldova, Tehnica a Moldovei, ,,A.I.Cuza” Iasi, a Academiei de Stiinta din Republica Moldova, de ecologie ,,D.Cantemir” Iasi, ULIM, professor invitat la mai multe universitati din lume (SUA, Rusia, Anglia, Poloni, Romania, Bulgaria, Ucraina, Norvegia, Turcia, Grecia, s.a.). Autor a peste 400 de lucrari stiintifice, peste 20 de mmonografii. Toate descoperirile domnului Ion Dediu n-ar incapea pe o pagina de tipar.

Meritul lui a fost inalt apreciat in Republica Moldova — Ordinul Republicii, Ordinul Gloria Munii, Medalia ,,Meritul Civic”, deputat in parlamentul Republicii Moldova (1994-2001). Este decorat cu Marea Medalie de Aur si este inscris in ,,Cartea de Aur” a Planetei. A fost acel, care a revenit nu odata la bastina prin fapte frumoase.

Fostul director adjunct al Serviciului de Informatie si Securitate, generalul Valentin Dediu tot isi trage originea din Rediu Mare. In fiecare an la 1 septembrie si 31 mai revenea la scoala natala. Se intilnea cu fostii profesori, cu elevii gimnaziului.

O alta personalitate cu nume mare Mihail Dolgan – academician, critic literar din Republica Moldova, intr-un interviu a mentionat: ,,Nici in paradisul biblic,  Omul nu a putut trai la infinit…”. Ceva timp in urma academicianul Mihail Dolgan a confirmat: ,,Viata este o lupta, mai ales lupta zilelor care au venit dupa anul 1989, si de aceea in opera literara, care ramane a fi oglinda prezentului actual al acestei vieti, in  ea nu mai avem spatiu doar pentru contemplatie…”

Bunica de pe mama a lui Renato Usatii, primar de Balti, locuieste la Rediul Mare – ii spune Gangan Maria. De acest sat Renato Usatii isi aminteste: ,,In acest sat locuieste bunica mea. De Rediul Mare ma leaga cele mai frumoase amintiri. Aici mi-am petrecut cele mai frumoase amintiri si zile pe cand eram copil. Aici am crescut, am mers la pescuit si la cules mere. In acest sat am pascut vitele si impreuna cu alti copii din sat beam apa din acest izvor”. Amintirile, trecutul l-au adus pe Renato Usatii sa amenajeze izvorul raului Raut. Pe piatra de temelie a scris: ,,Sa avem grija de apa. Ea ne da viata!”. Scurt si cuprinzator.

Tot ce e facut, tot ce se face si ce va face e legat de numele Ludmilei Harabari – primar de Rediul Mare la al doile mandat. Dumneaei spune cu mandrie ca a fost in stare sa lase dupa ea si finalizarea lucrarilor in cadrul proiectului ,,Alimentarea cu apa a satului”, reparatia drumurilor, reparatoa capital a cladirii fostei gradinite si multe alte lucruri bune si frumoase pe care le-a realizat in mandatul precedent.

Dar inca multe are de facut: amenajarea unei cantine sociale, luarea in gestiune a parcului-conac ,,V.Dombrovski”, crearea unui complex monumental in amintirea lautarilor din satul Rediul Mare.

Succese Doamna primar! La Multi Ani!!!

Ion Balta

 

 

 

Добавить комментарий

X

Pin It on Pinterest

X