Triunghiul Bermud – adresa Republica Moldova

 Ca si sute de sate din Republica Moldova, satul Frasîn din raionul Donduseni, îsi începe biografia după «certificatul de nastere» de la 8 mai 1589. Comuna Frasîn cuprinde 3 localităti: Frasîn, Caraiman si Codrenii Noi. În 2005 pe teritoriul comunei locuiau 2090 locuitori, la momentul de fată 1722 cetăteni. In satul Caraiman în anii 70 activa o brigadă de colectare a tutunului a colhozului ,,Stiagul Rosu”, sediul Frasîn, scoală primară, club, punct medical, cresă, magazin. În 1971 aici locuiau 198 locuitori, în 2004 populatia satului constituia 65 de oameni, 2019 – 2 persoane cu vârstă de peste 80 de ani.

Satul Codrenii Noi a fost intemeiat în anul 1922 de către tăranii veniti împroprietăriti cu pământ pe aceste meleaguri. Din cauza lipsei terenurilor agricole în localitatea de bastină – Codreni (de aici si vine denumirea noii asezări). Ca unitate administrativă, Codrenii Noi a fost mentionat la 7 octombrie 1925, fiind în componenta comunei Frasîn. În perioada postbelică în sat activa o brigadă a colhozului ,,Stiagul Rosu”, functiona o scoală de 8 ani, punct medical, club, bibliotecă, cresă, magazin mixt de mărfuri industriale si alimentare, oficiul postal. În 1971 populatia constituia 803 locuitori, iar în 2004 – 719 persoane, în lista de alegători în 2019 au fost înscrisi 550 locuitori.

După o statistică se vede că satul Caraiman a rămas nepopulat, două persoane în vârstă, care n-au unde pleca si nu vor să părăsească casele unde au trăit de o viată. Si alte două sate din jurul comunei Frasîn au aceeasi soartă, merge vorba despre satele Volasianca si Ilinăuca. Va trece nu mult timp si cineva va pomeni de aceste sate dispărute de pe fata pământului. Parcă ar fi Triunghiul Bermudelor, numai că în Republica Moldova. Aici domneste vecia linistei si o cortină strasnică de singurătate. Anume asa, astăzi arată situatia din mai multe sate din Republica Moldova. Ganduri putrezite si aplecate de timp, parcă se închină vesniciei, ogrăzi pline de vegetatie de tot tipul, în care cândva era viată, unde toamna se făcea vin, se adunau raodele din grădini si câmpuri, se adunau la beciuri si se depozitau zeci de borcae cu conservături.

 

În ,,ospetie,, în aceste ogrăzi din satele-fantome din Moldova, unde n-a rămas nici un locuitor, dă rafală numai vântul. În geamurile acestea care demult n-a fost lumină, peretii clădirilor s-au înghebosit de timp si n-au stiut de căldura unei sobe. Din când în când un drumet rătăcit sau un câine pribeag mai latră pe aici si strică linistea zguduitoare, care seamănă a vesnicie. Viata pur si simplu s-a oprit. Pe parcursul anilor ,,două mii,, cei bătrâni au părăsit lumea aceasta si au plecat în vesnicie, cei tineri nu vor să rămână aici, în lipsă de perspectivă.

Moldova rămâne lider la pierderea populatiei, se spune într-un prognoz demografic a Institutului de geopolitică si stiinte sociale din Cehia.

În Republica Moldova se observă două tendinte negative – cea mai joasă natalitate si consecutiv în acelasi timp o emigratie în masă a cetătenilor peste hotare.

Dacă nu vor fi luate măsuri urgente, atunci către anul 2100 populatia in Moldova se va micsora aproximativ cu 54% în comparatie cu anul 2020. O atentie deosebită trebuie atrasă politicii demografice, în caz contrar către anul 2050 în republică o să rămână să locuiască numai 2 milioane de locuitori, confirmă sociologii.

Mai e o problemă, care merită o atentie deosebită – vânzarea pământurilor la străini. Chiar dacă legea nu permite vânzarea pământurilor la rezidenti, după aprecierea Asociatiei investitorilor străini, celor di străinătate le apartin 15% din pământul arabil. Făcând o comparatie estimativă, Republica Moldova a pierdut o suprafată, care este egală cu patru raioane de la nordul tării, se spune într-un comentariu a ziaristilor RISE Moldova.

Cu disparitia satelor dispare tot: oamenii, traditiile, limba, dispare neamul. Practic peste tot, multi ăsi dau întrebarea — ce va fi cu tara noastră peste 30-50 ani?

În cei 30 ani de independentă s-au acumulat probleme greu rezolvabile, care cer investitii serioase, mai ales în zona rurală. Pământul cere îngrijire. Multi locuitori ai satelor si-au vândut cotele, au plecat la oras sau au emigrat peste hotare. În discutie la fata locului, unul din locuitori a spus, că la momentul de fată, peste hotare pleacă nu numai familiile tinere, dar îsi iau si părintii acolo unde s-au stabilit cu traiul, Germania, Franta, Italia sau altă tară. Si aici se rupe legătura cu neamul, cu pământul si casa părintească.

Despre satele părăsite ne-a povestit primarul deFrasîn domnul Anatol Bojenco. Care sunt cauzele că acesste sate au pierdut locuitorii: lipsa locurilor de muncă, imposibilitatea de a avea un câstig, a întretine familia, fără conditii de trai normale, inexistenta unui minim de infrastructură socială. Toate acestea au dus la părăsirea în masă a caselor, locurilor, unde s-au născut, trăit, au înfiintat familii, au crescut copii. Cu părere de rău, tendinta cetătenilor de a-si găsi o existenta mai bună si un trai mai bun, si din Frasîn pleacă oamenii la oras sau emigrează.

O comparatie simplă, la o distantă de mai bine de o sută de ani , în 1910 satul Frasîn avea  295 curti si 1092 locuitori. La scoală s-au îscris primele 7 fetite,alături de cei 48 băieti. Învătătorul Dorofei Rusu cerea ca elevii să fie harnici si ordonati. Al doilea an apare în clasă si preotul Grigore Cunitchi în vârstă de 29 de ani, care citea copiilor lectii de religie. Biblioteca scolii în 1912 dispunea de 107 titluri de carte. În 1912 în sat trăiuau 1332 de locuitori, 672 bărbati si 660 femei, scoala aduna în bănci 60 de elevi.

În toamna anului 1922 în cadrul reformei agrare basarabene initiată de Sfatul tării si consfintită prin lege de Regele României, 370 de tărani din Frasîn au fost împroprietăriti cu 1523 ha de pământ. Peste un an în sat locuiau 1568 de locuitoru, activau 2 mori cu aubri,o oloinită, o scoală primară, 3 cârciumi.

Admiistratia sovietică a înregistrat în 1940 în satul Frasîn raionul Tîrnova 2185 de locuitori, dintre care 2138 erau români basarabeni.

Recesământul din 1979 a înregistrat în Frasîn 1812 locuitori. În 2004 în localitate s-au atestat 1306 cetăteni.

Fluxul negativ al populatiei din Frasîn, ca si în celelalte sate din Republica Moldova, trebuie să ne atentioneze pe noi, guvernarea tării, dacă nu vor fi luate măsuri de urgentă referitor la crearea noilor locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii sociale a satului, stoparea migratiei, sanse de existentă a localitătii peste 50 de ani nu-s.

În timpul de fată, administratia primăriei, domnul primar Anatol Bojenco i-au măsuri de a efectua unele lucrări, care la moment sunt binevenite pentru sat. Lipsa de apă era o problemă mare, astăzi cele 260 de gospodării sunt conectate la apă potabilă. Satul e asigurat cu apă de la două turnuri de apă, de unde sursa vine de la o adâncime de 280 metri. Costul unui metru cub de apă este 10 lei.

Pe parcursul mandatului s-au căutat fonduri, investitii de a repara si asfalta drumurile prin sat. Astăzi 8,5 km de drumuri sunt asfaltate.

Grija fată de viitorul satului – copii – administartia publică locală în corelatie cu fondul de investitii sociale a guverului României a efectuat reparatia capitală a grădinitei, care a costat mai bine de 500 mii lei. Clădirea e conectată  la încălzire autonomă, având centrală termică separată. În încăpere e cald, curat, colectivul grădinitei, sub conducerea Emiliei Stepliuc, sârguincios îsi face datoria.

Cele două educatoare, Arehta Daniela si Bucătari Nelia cu dăruire de sine instruiesc copilasii zi de zi.

Pentru întretinerea grădiitei primăria alocă anual mai bine de 600 mii lei. Cei 33 de copii, care frecventează grădinita se simt de minune. Masa este servită de trei ori pe zi si petru micuti sunt create toate conditiile de educatie a viitoarei generatii si de dezvoltare fizică.

La gimnaziul din localitate, director Tatiaa Vataga, îsi fac studiile 145 elevi, care sunt îndrumati de cei 19 profesori. Aici am întâlnit o profesoară cu un staj de 51 de ani, vârsta 73 de ani – îi spune doamna Vera Volc, ea înlocuieste profesoara de matematică, plecată în concediul de maternitate. Problema scolii – nu s-au terminat lucrările de conectare a clădirii la cazangerie. După spusele domnului primar, până la Anul Nou, gimnaziul va avea căldură în toate încăperile, unde elevii si colectivul pedagogic se vor simti confortabil.

Ca si în sute de primării din Republica Moldova, nu întotdeana primarii pot rezolva fără ajutorul guvernului, ministerelor de resort, problemele care-s cu duiumul în localităâile din tară. Asa si la Frasîn, au fost terminate lucrările de constructie si amenajare a apeductului din sat, implimentat în rezultatul proiectului «Apeduct si canalizare», care au costat 28 milioane lei, dintre care 15% contributia locală. În conditiile de fată nu se poate de semnat actul de primire predare între primărie si compania  care a efectuat I etapă a lucrărilor din cauza, că fondul ecologic, care a finantat proiectul n-a transferat 7 milioane lei, ca primăria să achite complet executorul. De mai multă vreme, zeci de sunete, bătut nu o dată la usile functionarilor din fosta guvernare, dar până la momentul de fată, acele 7 mln lei pentru a finaliza si semna actul de primire-predare a apeductului – I parte a proiectului, n-au fost transferate beneficiarului.

Redactia ziarului ,,Nord-Info” îsi asumă responsabilitatea de a pune umărul si a sprigini primăria satului Frasîn în rezolvarea acestei probleme.

O să informăm locuitorii comunei si primăria de interventia si rezultatul apelurilor la Chisinău a redactiei.

Соб. корр. «Норд-инфо»

 

 

 

Добавить комментарий

X

Pin It on Pinterest

X