Larga – incubator de campioni

 Pământurile pe care este situat satul Larga raionul Briceni au fost populate din cele mai străvechi timpuri. Savantii au gasit silisti arse cu peste 6000 de ani in urma. Marturii ale vechimii satului se gasesc si la muzeul tinutului natal, intemeiat in incinta gimnaziului din satul Larga. Toate aceste silisti au fost arse pana in temelii. Nu a avut o soarta mai buna nici satul care exista in lunca Largei in secolul al IV-lea dupa Hristos. El a fost deasemenea, distrus in urma navalirii barbarilor huni. Marturie sunt mai multe funerare, vreo 20 la numar, care se vad si azi in partea de sud a localitatii. Cea mai cunoscuta din toate este Bortoasa. Prima atestare documentara a satului Larga dateaza din iulie 1429, cand domnul Tarii Moldovei, Alexandru cel Bun ii intarea asezarea lui Dan Uncleata. Denumirea veche a satului este Ticoteni, in componenta judetului Hotin. In 1638 Nastea, fiica lui Ivan Vartic daruia partile ei din Ticoteni ginerelui sau Ursu si nepoatei Antimia. In 1664 satul era vandut lui Prodan Dragusescu, iar in 1698 Dumitrasco Dragusescu, urmas a lui Prodan, vindea acest sat lui Lupu Bogdan. Din 1739 satul este numit Larga, dupa denumirea rauletului Larga, fapt confirmat printr-un document, care atesta prezenta in luna august a redutelor armatei rusesti langa satul Larga.

Reteaua hidrografica este reprezentata de raurile Larga si Calangau, afluentii Prurului. Partea de Nord a comunei este traversata de raul Medveja. Pe teritoriul comunei se afla mai multe iazuri si 7 izvoare naturale pe care primaria le considera strategice, de grja speciala, 842 de fantani ale satului, apeduct, care este alimentat de 5 fantani arteziene, care sunt folosite de populatie in calitate de apa potabila.

Comuna este cunoscuta prin parcul sau ,,Pavlovca” fondat in anul 1902 si numarand peste 200 specii de copaci si arbusti adusi din toate colturile lumii, plasati pe un teritoriu de 14,3 ha, cu un relief si sistem  de iazuri unicale. Parcul se afla sub un patronat special al primariei Larga.

Asezarea geografica a satului, care se extinde pe o suprafata mai bine de 5000 ha cu pamant roditor, pasuni manoase, livezi, suprafata acvatica, fasii forestiere. Locuitorii localitatii, buni gospodari si buni crestini stiu sa pretuiasca cu adevarat patrimoniul national lasat de stramosi, trecutul comunei si sa mearga spre ziua de maine cu capul ridicat sus.

Localitatea parca ar vrea din prima sa-si indreptatiasca numele. Strazile sunt largi, cu soare mult si cu flori inaintea portilor.

Evenimentele zguduitoare a secolului XX n-au trecut alaturi de Larga. Razboiul al doilea mondial a ars inima satului. Dupa incheierea operatiei Iasi-Chisinau, 498 barbati din Larga, poti sa zici un intreg regiment, au fost dusi pe linie, 131 din ei au ramas pe campul de lupta. Analele au pastrat numele largeanului Andrei Borodachi, care a reusit intr-un singur an sa se invredniceasca de trei ordine Slava, care valoreaza cat o stea de Erou al Uniunii Sovietice.

Aici nimic nu-i uitat si nimic nu se uita. In amintirea faptelor de eroizm in centrul satului este inaltat un monument cu chipul sculptat in piatra a unui ostas lovit de gloante, dar care continua sa lupte mai departe.

O pagina neagra, dureroasa, in vesnicie de neuitat, injosirea demnitatii de om a fost campania deportarilor din anii 40. A trebuit ca cei infometati sa fie dusi in Siberia de dragul puritatii ideologice a societatii.. circa 150 de familii, cu copii cu tot, au fost incarcate in marfare si duse in exil. O buna parte din ei nu au ajuns sa vada dezghetul de la sfirsitul anilor 50, ramanind pe veci in pamant strain.

Satul a suportat-o si pe aceasta. Beneficiind de pace si stabilitate relativa, el a inceput sa-si constyruiasca viitorul. Colhozul ,,Pogranicinic”, format aici, s-a impus ca una din gospodariile cele mai prospere din raion si republica. Presedintele gospodariei agricole, Gavril Cojuhari, care a facut foarte multe pentru dezvoltarea localitatii, s-a invrednicit de Steaua de Erou al  Muncii Socialiste, iar dupa el si alti doi lucratori – Alexandru Rusnac si Alexandru Stirbu.

Un loc deosebit a primariei Larga, primar Radu Urechean, il ocupa sustinerea si dezvoltarea infrastructurii sociale. In comuna activeaza Liceul Teoretic, Gimnaziul Larga, trei gradinite de copii, scoala de muzica, caminul de Cultura, doua biblioteci, scoala sportiva, centrul de sanatate.

O influenta decisiva in dezvoltarea invatamantului si lichidarea analfabetismului a avuto dinastia de boieri Krupenski. Una din descendentele acestei familii – Maria Krupenski a fost patroana scolii de fete, care activa separat de cea de alfabetizare, deschisa in anul 1869. Pe parcursul timpului in 1956 scoala medie incompleta este transformata in scoala medie, in 2000 a fost initiat Liceul Teoretic Larga.

La moment in liceu manager — Violeta Gheorghita,  isi fac studiile 247 de elevi, pentru comparatie, 20 de ani in urma erau aproape 600 de elevi, cate doua clase paralele a cate 25-35 copii.

Doamna Eleonora Ivanov, profesoara de matematica, a activat in scoala mai bine de 50 de ani. Profesoara emerita a instructiunii publice din URSS. Din 1990 pana in 2010 a activat ca director. Si azi mai vine pe la liceu, se intilneste cu fostii colegi de breasla, mai da citeodata sfaturi binevenite.

Accentul de baza in liceu se pune pe educatie si invatamant. Actualmente colectivul profesoral al liceului numara 23 de pedagogi, majoritatea fiind originari din Larga, si aproape toti discipoli ai acestei institutii.

Dupa cum a relatat doamna Violeta Gheorghita, liceul are relatii de infratire cu comuna Arbore din judetul Suceava, Romania. Elevii liceului activ participa la concursuri internationale impreuna cu discipoli din Romania. Au participat la un concurs de matematica ,,Istetii de Arbore”, la care au ocupat locul doi – Jeleznii Olga si Savva Madina. De mentiune s-a invrednicit Cimpoes Stefan. Cu colegii din Romania se face schimb de experienta in domeniul educatiei si invatamantului.

In anul de studii 2018-2019 30 de elevi au participat la olimpiadele raionale, la care au fost obtinute 31 de premii, nivel republican locul II — volei, internationale – festivalul international de creatie artistica,  ,,Grigore Vieru- poetul duminicii”, concursul lucrari plastice – locul I.

Copii claselor I-IV se alimenteaza gratis. Un ajutor semnificativ la alimentatia copiilor este acordat de agentii economici din localitate: Largo-Terra SRL (director Tabarcea Veceslav), Demilita-Rex SRL(director Jeleznii Vadim).

Unul din elevii, cu care se mindreste liceul, este campioana Republicii Moldova la tenis de masa  — Camelia Tabarcea, eleva in clasa a VI-a, 11 ani. Are obtinute la intreceri 8 medalii de aur, in Ucraina, Moldova, Romania, locul III – in Bulgaria, in februarie anul curent e planificata o deplasare la Riga, august Strasbourg. Camelia e eminenta. Doamna director, despre campioana, s-a exprimat asa: ,,educata, talentata si destiapta”. Antrenor este Sergiu Bulgaru.

La gimnaziul din Larga am discutat cu doamna Elena Stirbu, care de mai multi ani conduce colectivul pedagogic in numar de 21 de cadre didactice. Aici mai activeaza 9 cumulori de la liceu. Numarul elevilor constituie 138 gimnazisti. E un colectiv unit, care cu daruire de sine zilnic isi fac datoria de dascali a invataceilor din gimnaziu.

Doamna Elena Stirbu atat de frumos vorbeste despre gimnaziu, de succesele elevilor, a profesorilor, care au unde sa-si manifeste talentul si deprinderile pentru a imbratisa o profesie dupa plac. In 2018 au absolvit gimnaziul 24 elevi, 75% si-au continuat studiile la liceul din localitate, ceilalti la scoli profesionale si colegii din republica. Baza materiala a gimnaziului corespunde cerintelor zilei de azi. Sala de sport 12 — 26 metri, dusuri, cantina, atelierul de educatie tehnologica este dotat cu strunguri si alte utilaje necesare, biblioteca este dotata cu toata literatura necesara.

Unul din motivele de mandrie a celor de la gimnaziul din Larga este muzeul satului, pe care elevii l-au adunat incet, cu rabdare pe parcursul a mai multor ani. Inima acestui muzeu a fost si ramane dna Elena Stirbu, actualmente director, profesoara de istorie si un muzeograf de marca. In muzeu si-au gasit locul, salvate fiind de la pierzanie, camasi de mireasa din secolul al XIX-lea, cu altita si rauri bogate, toate cu uzor ales, ii si fote din lana fina sau in, prosoape tesute si brodate cu horbotica impletita, scoarte sau cum se mai zice razboaie batute in druci, laicere, lazi pentru zestre, obiecte impletite in lozie, ceramica din cele mai vechi timpuri. Muzeul este de fapt cronicarul tacut al satului. El continua sa adune exponate, care in fiecare zi cresc in valoare, dar dincolo de ele se profileaza destine umane.

O performanta si un succes deosebit al gimnaziului il constituie echipa de fete la volei, care trei ani la rand devine campioana republicii. Antrenor este Valeriu Creciun. Absolventa gimnaziului Andreea Tabarcea la moment isi face studiile la un liceu sportiv din Piatra Neamt Romania. Joaca in trei echipe profesionale, in doua din ele este aleasa capitanul echipei. Doi elevi ai gimnaziului Gabriel Burdujan si Catalin Borodachi sunt candidati in selectionata Republicii Moldova la volei.

Visul doamnei director Elena Stirbu este de a transforma gimnaziul intr-un gimnaziu cu profil sportiv

In comuna activeaza trei gradinite cu un numar de peste 130 de copii. Toate gradinitele sunt asigurate cu cadre didactice, personal auxiliar si surori medicale.

Primaria Larga a avut grija de generatia in crestere, deci toate gradinitile sunt reparate si dotate cu cele necesare. A fost solutionata problema asigurarii cu apa si alimentatia copiilor. Peste tot domneste ordinea si curatenia incat iti vine greu sa-ti dai seama in care gradinita este mai bine.

La gradinita ,,Andries”, director Valentina Bejenari, din 52 de copii numai la 4 copii unul din parinti este plecat peste hotare, in alte sate aceasta cifra este cu mult mai mare. In zona de activitate a gradinitei este familia Cernelea Ana – cu 7 copii. Sloganul parteneriatului dintre gradinita si famile este ,,Toamna darnica cu bunicuta harnica”.

Scoala de muzica din Larga, director Valeriu Gheorghita, in cei 44 de ani de activitate au pregatit 342 de elevi, 75 din ei au urmat studiile la diferite institutii de profil din Republica Moldova. Din 15 profesori, 10 sunt absolventi ai scolii. Elevii in scoala studiaaza pianul, vioara, chitara, instrumente aerofonice, populare.

Caminul de Cultura ,,Anatol Dumitras”, director Aliona Businschi, care se afla in centrul satului ocupa un loc deosebit in organizarea timpului liber a largenilor, uneste in jurul sau doritori de frumos si oameni talentati. Aici activeaza cinci colective modele: de dans popular,ansamblul folcloric, fanfara, taraf, teatru ,,Ion Gheorghita”, in care sunt incadrati aproape o suta de locuitori ai satului Larga.

In incinta caminului Cultural activeaza 2 biblioteci cu un fond de peste 13 mii carti.

Centrul comunitar multifunctional, director Bulgari Liubovi, in orice moment vine in ajutor celor, care au nevoie de el. De serviciile centrului lunar beneficiaza 50-55 persoane, copii ramasi fara supraveghere si batrani. Aici este medic, logoped si se poater lua un pranz.

In comuna Larga mai activeaza un centru de sanatate si un complex sportiv, unde isi gasesc ocupatie pe plac aproape 100 de copii si adolescenti din sat in cele 5 sectii sportive.

Domnul primar de Larga Radu Urechian este la al treilea mandat. Se spune ca in caracterul lui ii place sa duca orice lucru inceput pana la capat si dumnealui mai spune: ,,Imi doresc ca bastibasii sa se poata intoarce acasa”. Pe parcursul mandatelor precedente s-au reparat multe drumuri, s-a implimentat un proiect ce prevede iluminarea stradala, sunt date in exploatare doua stadioane, trei sali sportive, incubator de afaceri, etc.

Recent primaria Larga in parteneriat cu Asociatia de Bastinasi ,,Largenii de pretutindeni” a demarat derularea proiectului ,,Viata Sanatoasa” — reducerea bolilor retransmisibile” finantat de Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare. Multe s-au facut, dar mai are domnul primar in agenda de lucru un program vast de idei binevenite pentru cetatenii din Larga, pentru bunastarea si prosperitatea lor.

Printre acei care au dus faima satului departe de hotarele lui sunt: academicianul Mihai Cimpoi, fostul primar al municipiului Chisinau  Serafim Urechian, regretatul poet, scriitor, fost director general al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova Alexei Rau, istoricul Ion Varta, artistii Anisoara Puica si regretatul Anatol Dumitras.

Ion Balta

 

 

Добавить комментарий

X

Pin It on Pinterest

X