«Pe umerii plugarilor se ține pământul»

  Pe umerii plugarilor se ține pământul Republica Moldova e o țară agrară, de la Naslavcea la Giurgiulești, câmpii cu cereale-grâu, orz, porumb, livezi, vii și multe alte culturi care-s crescute penntru întreținerea securității alimentare a țării. Plugarul e stăpânul acestui pământ mănos, pe umerii lui se ține responsabilitatea față de pământ, el ne pune pe masă în fiecare zi – pâinea cea de toate zilele.

 

Pâinea e viața, e sănătate, e putere.  Ca și majoritatea localităților din țară satele Grinăuți Moldova și Grinăuți Raia își trag biografia din evul Mediu, când satele erau constituite din vatră ogoare, compuse din loturile sătenilor și bunurile lor: fânețe, păduri, ogoare, pășune și ape. Potrivit datelor aceste localități au apărut prin secolele XVIII – XIX.

 

Ca și ceilalți locuitori din întreg ținutul dintre Prut și Nistru – creșteau cereale, pășteau oi, vite cornute mari. Dar la bază stătea pâinea. și e semnificativ faptul, că aici la Grinăuți Moldova la 1988 în clădirea Scolii Medii se deschide primul în republică Muzeul Pâinii, fondat de Ecaterina Zaharia, profesoara de biologie.

Aceste materiale au fost selectate din monografia istorică, autor Ion Leasco, Boris Untu, Nicolae Dudău, ,,Grinăuți Moldova, Grinăuți Raia, Rediul Mare”.

Din textele înscrise pe standuri vizitațorii aflau că: cea mai veche pâine a fost preparată din ghindă de stejar; circa 4000 ani în urmă. Pe teritoriul Moldovei grâul a devenit plantă de cultură; piinea e mândria țării, cu ea se apreciază puterea statului.

 

Standul central era întitulat :,,Pe umerii plugarilor se ține pământul”, ce includeau portretele celor ce cresc pâinea.

Uneletele agricole erau reprezentate de un plug de fier, de o râșniță, o covată veche, un cuptor și o lopată din lemn de dat și de scos pâinea din vatră.

Expozițiile se organizau de sărbători. Cei ce vizitau acest muzeu se convingeau că gospodinele din Grinăuți sunt adevărate meșteirțe de a coace pâne și nu numai. La muzeu se expune pâine de diferite varietăți, precum colaci, covrigi, prăjituri, în total circa 200 feluri.

La 19 aprilie 1988 scriitorul Victor Teleucă, în cartea pentru înscripții, a notat: ,,În sfârșit avem un muzeu care nu l-am avut în Moldova- Muzeul Pâinii. Aici se concentrează acel mare simbol al unității noastre cu pământul. Rolul acestui muzeu e să educe în sufletele copiilor dragostea de muncă, de pâine, de limba maternă”. Dumitru Matcovschi a dedicat pâinii poezia:

 

Pâine

Să știi: această sfântă pâine

La noi nu crește din țărâne,

Ci crește-ah –de-a lungul anului

Din dorul mare – a moldoveanului.

 

țăranu-a fost și va rămâne

un tot întreg cu-această pâine,

Ci pâinea pentru el, se spune,

E ca un fel de rugăciune.

 

Pâinea e simbolul păcii, bunătății, omenirii, dragostei și puterii. E un simbol de educație civică a copiilor, a elevilor, a generației în creștere. Ar fi bine dacă în grădinița, în instituțiile de învățământ s-ar petrece lecții dedicate piinei, s-ar organiza ungherașe despre istoria și însemnătatea pânii în viața cotidiană de zi cu zi. Nu în zadar oaspeții dragi se întâmpină cu piine și sare, simbolul păcii și prieteniei.

În discții cu primarul de Grinăuți Moldova, dna Ala Cebataru a sugerat o idee la locul ei și binevenită la moment. Că dacă: ,,forțele politice di R. Moldova la moment ar găsi o conceliere, un răgaz de liniște și înțelegere între ele pe vreo câțiva ani, țara ar ieși din impas, ar depăși cu brio criza economică, pandemia COVID-19, urmările ei, metode de rezolvare a problemelor sociale, economice pe tot teritoriul țării. Niște eforturi concrete se văd și la moment, când la sate se repară și se construiesc drumuri, apeduct de apă, canalizare. Dacă cu așa tempouri, rezolvarea problemelor sociale la sate vor merge și mai departe, atunci cum fluxul tineretului din anii 60-70 din secolul trecut a mers spre orașe, trebuie de creat condiții ca astăzi tinerii de la orașe să vină la părinți, bunei, la țară”. Acest flux de migrație poate fi obținut numai prin activități economice la sat, care ar deschide noi locuri de muncă, ar facilita intențiile tineretului de a-și găsi un job pe plac, pentru a-și întreține familia și părinții pensionari, cu mari probleme de sănătate.

Primarul de Grinăuți Moldova Ala Cebotari își dorește o comună prosperă cu drumuri bune, apă la robenet, iluminare stradală. Discutând cu dnei în birou telefoanele nu se opreau de sunat. Apeluri din raion, grădiniți, gimnaziu, de la pensionari, Administrația Companiei, care e implicată în realizarea proiectului de construcție a apeductului în comună. Câtă răbdare trebuie să ai, câtă generozitate, atenție la fiecare alegător. Dar răspunde calm, cu încredere, cu un sfat bun, cu un răspuns la întrebare clar. Doamna Ala Cebotari a fost profesoară la școală mai bine de 27 de ani, e matimatician de specialitate, pedagog cu literă mare. Cum s-a exprimat dnei: ,,Dacă pedagogul e primar, e pedagog pentru toți alegătorii”.

S-a nascut la Trifănești, raionul Florești, într-o familie unde se cerea responsabilitate de ce faci. Mama-stomatolog, tata-trimis cum era pe timpuri, dintr-o gospodărie în alta să facă ordine, au trăit în multe localități, o viață ca la militari. Ala a terminat școala medie la Cotiujenii Mari — Șoldănești. Apoi a urmat Facultate de Matematică la Universitatea de Stat, din 1988 profesoară de matematica la Grinăuți Moldova. Din spusele dnei Ala Cebotari n-avea idee cu ce se manâncă pâine de primar, dar fostul președinte al Partidului Socialiștilor din Ocnița, Irina Lozovan a conins-o să-și înainteze candidatura la postul de primar. În 2015 au candidat 6 persoane, în turl doi Ala Cebotari câștigă alegera cu peste 60% și devine primar al comunei Grinăuți Moldova.

Să se descurce repede în sarcinile, care stau în fața primăriei și a primarului, care e rolul consilierilor în activitatea organelor publice locale, ce e primar, ce e secundar i-a ajutat pregătire teoretică și viața practică de profesor. În scurt timp a înțeles, la care ușă să bată și i se va deschide. Venind la administrația raionului s-au la structurile de stat de la Chișinău, a putut peste tot să convingă, că comuna Grinăuți Moldova are nevoie de schimbări radicale ceea ce se referă la infrastructura socială.

Satele Grinăuți Raia, Grinăuți Moldova și Rediul Mare, sunt gazificate. În perioada mandatului precedent și a celui curent s-a efectuat reparația la Casa de Cultură din Grinăuți Moldova, Grinăuți Raia, reparația cosmetică la Căminul Cultural din satul Rediul Mare. A fost efectuată reparația capitală la bibliotecă – sursele financiare au fost alocate de la guvern și din bugetul primăriei. Teritoriul grădiniței a fost îngrădit cu un gard nou.

Studiind problemele localităților, a fost întocmit un proiect de reparație a drumurilor din satele comunei. La moment practic toate drumurile din localitățile comunei sunt reparate în variantă albă. Strada centrală a fost acoperită cu asfalt pe o lungime de peste 1,5 km din surse alocate de Consiliul Raional Ocnița. Pe parcursul mandatului s-au luat măsuri serioase de consolidare a bugetului primăriei, ca rezultat veniturile bugetare au crescut peste 20%, ce permite a rezolva și alte proiecte sociale din localitățile comunei.

Noi vorbim de măsuri, care se i-au pentru a rezolva la sate problemele sociale, de a fi pentru populație conduții de trai, odihnă ca la oraș — drumuri bune, apă în casă, iluminare stradală, magazine, etc., dar în ultimii aproape 30 de ani numărul populației la sate scade cu o progresie geometrică. Dar prosperarea localităților depinde, în primul rând, de numărul și sănătate cetățenilor. Cu părere de rău în ultimii 30 de ani situația demografică în comună ca și în întreaga republia Moldova scade vertiginos. Dacă în 1950 natalitate constituia 38 copii la o mie locuitori atunci în 2001 au fost 10 născuți la omie de oameni. Numărul casatoriilor a scăzut de la 9,7% in 1990 la 6,6% în 1999. În ultimii ani a devenit o modă: multe femei duc o viață extraconjugală, fără a dori să-și creeze o familie.

Aceași situație  e și în comuna Grinăuți Moldova. Pe parcursul anilor 1996 – 2001 comuna cu 3 așezări a  înregistrat o diminuare a populației cu 193 persoane, adică media scăderii oamenilor pe un an este egală cu 32 persoane. Deasemenea și numărul casătoriilor este foarte scăzut, oscilând de la 12 persoane în anul 1996 la Grinăuți Moldova la 2 căsătorii în anul 2000 la Rediul Mare. În 2020 au fost înregistrate în comună 4 căsătoriți, 7 născuți.

După datele recensământului în 2004, în comună locuiau 2380 locuitori, peste 10 ani in 2014, populația a constituit 2062 cetățeni. La moment la evidență în comună sunt 2176 locuitori, dintre care aproape 700 sunt plevați la lucru peste hotare. țările de preferință Rusia, Germania, Franța, Italia. Emigrația masivă e cauzată din lipsa unui loc de muncă bine plătit, sărăcia majorității populației. Sute de femei tinere și mame, din diferite motive, nu doresc să se întoarcă acasă, în consecință pe de o parte, se compromite fondul genetic, pe de altă, se destramă zeci de familii. Mulți din cei ce se duc să câștige bani pentru trai acolo și decedează. Tot mai mult ne costă desfrâul nestăpânit, ura între conlocuitori, minciuna, furturile, omorurile, credințele multicolore, bolile molipsitoare și multe alte componente negative ale așa zisei democrații în care ne-am trezit după 1989.

La ședințele consiliului, în programul de activitate al primăriei întrebările sociale tot timpul sunt la ordinea zilei. Astăzi se implementează proiectul de asigurare cu apă a satului Rediul Mare, cu o lungime de peste 10 km de apeduct. Sunt gata proiectele tehnice de alimentare cu apă a sateșlor Grnăuți Moldova și Grinăuți Raia. Termenul de implimentare e programat.

— Pe parcursul mandatului ca primar, am reușit —  spune Ala Cebotari, — să hotărâm problema iluminatului stradal de la Rediul Mare spre Grinăuți Raia, la fel și porțiunea de drum național Ocnița – Edineț, care trece prin Grinăuți Raia. Au fost montate peste 90 plafoane cu lămpi LED, pe o distanță aproximativ 7 km.

Un rol important în educația tinerei generații a fost și rămâne sistemul de învățământ din comună unde în ziua de azi își fac studiile aproape 100 elevi, corpul didactic constituie 17 profesori. Cu 20 de ani în urmă, instituția de învățământ din localitate a fost frecventata de 330 de elevi, instruiți de 25 pedagogi.colectivul pedagogic este administrat de Mihail Răcilă.

Despre scăderea natalității în comuna Grinăuți Moldova ne vorbește și faptul că, dacă în 1988 în toate 3 localități era cîte o grădință de copii și zilnic peste 100 copii erau prezenți la ele. Astăzi activează o grădiniță pe care p frecventează 46 preșcolari și e plasată la Grinăuți Moldova. Copiii la grădiniță și gimnaziu sunt transportați cu transport special. Șefa gradiniței este Veronica Gadâmba.

Un rol important în viața culturală a comunei îl joacă căminele culturale din satele Grinăuți Moldova(Larisa Coșulean), Rediul Mare(Iulia Spatari), Grinăuți Raia(Galina Bercu), conducător muzical (Serghei Moscaliuc). O contribuție importantă la educația populației o are biblioteca publică(Ala Covali).

În cele 3 localități s-au născut, au învățat, au fost educați de întreaga comunitate oameni, care au dus faima acestui meleag, printre ei sunt: Andrei Sangheli, ex-prim-ministru al Republicii Moldova, Nicolai Dudău, fost ministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Boris Untu, doctor în medicină, Andrei Balan pictor, Victor Banari, doctor în filologie, Nicolaie Laiu, doctor în istorie, profesor la Universitatea de Stat din Moldova și mulți alții, care prin munca lor, abnegație, bărbăție și curaj s-au realizat în viață și au proslavit neamul grenăuțean în toată Republica Moldova.

Ion Baltă

Добавить комментарий

X

Pin It on Pinterest

X