„Holocaust: istorie şi lecţii de viaţă” în şcoli: experienţe şi provocări

  Doctor Kathrin Meyer, secretarul executiv al Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA) a spus:S-a întâmplat o dată. Ar fi trebuit să nu se întâmple, dar s-a întâmplat. Trebuie să nu se mai întâmple vreodată, dar s-ar putea. De aceea educaţia despre Holocaust este fundamentală.”

În opinia mea aceasă afirmaţie este adevărată, deoarece studierea fenomenului Holocaust oferă o şansă esenţială de aprofundare a cunoştinţelor despre această distrugere fără precedent şi păstrează memoria acelor oameni care au fost persecutaţi, ucişi,  şi acest lucru îi revine segmentului numit Educaţie.

Educaţia despre Holocaust a fost şi este permanent în vizorul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Din anul 2019 cadrele didactice au primit un curriculum la disciplina opţională „Holocaust: istorie şi lecţii de viaţă”, aprobat de Consiliul Naţional pentru Curriculum, care este absolut necesar, util şi interesant elevilor şi profesorilor. Scopul demersului didactic proiectat prin actualul curriculum este de a consolida și a dezvolta prin extindere competențele specifice disciplinei istorice și a spori gradul de înțelegere de către elevi a fenomenului Holocaustului în istoria contemporană a omenirii din perspectivă locală, naţională şi universal. Iar aceste competenţe specifice sunt evaluate prin descriptorii competenţelor pentru cultura democratică. 5 ore sunt dedicate istoriei locale, profesorul urmând să acorde o atenție deosebită cercetărilor etnografice, vizitării, în măsura posibilităților, a acelor locuri care au o anumită tangență cu tragedia Holocaustului, întâlnirilor cu martorii oculari ai tragediei, studiului mărturisirilor, vizionării unor filme documentare sau artistice și discutarea ulterioară a acestora.

 

Raionul Briceni, ca şi alte raioane din Republica Moldova, promovează educaţia despre Holocaust. În anul de studii 2020-2021 această disciplină opţională se studiază în 2 licee şi 1 gimnaziu cu un număr total de 70 de elevi. În acest sens, Direcţia de Învăţământ Briceni, administraţia instituţiilor şcolare depune efort pentru crearea mediilor educaţionale pentru învăţarea despre Holocaust, ceea ce ne permite să dezvoltăm gândirea critică şi reflectivă cu privire la acest fenomen şi să contribuim la educaţia pentru drepurile omului şi prevenirea genocidului.

Educaţia despre Holocaust le oferă elevilor oportunitatea să înţeleagă procesele istorice care au dus la genocid şi alegerile oamenilor pe care le-au făcut pentru a rezista în faţa persecuţiei şi crimei, aceste opţiuni fiind făcute în condiţii extrem de grele. Dacă m-aş referi la procesul de predare despre Holocaust în şcolile din raion, aş remarca că profesorii utilizează abordarea învăţării centrate pe elevi şi acordă atenţie selectării surselor primare şi secundare adecvate vârstei elevilor. Un ajutor mare reprezintă Ghidul de implementare a curriculumului elaborat cu spijinul Misiunii OSCE în Moldova şi oferit profesorilor după conferinţa din 1-3 decembrie 2020. Apreciem mult şi elaborarea de către Comunitatea evreiească din Moldova, în parteneriat cu organizaţiile internaţionale, a Ghidului Audio despre viaţa evreiască din Chişinăul secolului XX,  ce foloseşte materiale de arhivă colectate în cursul cercetărilor istorice şi care îmbină fapte istorice cu poveşti personale.

În cadrul lecțiilor profesorii aplică următoarele metode: metoda fotovoisului (colaj de fotografii, prin intermediul cărora au fost analizate unele poze ale copiilor evrei, locuințe), analiza surselor istorice, conversaţie euristică, filme video despre soarta victimelor Holocaustului de pe TransHistori, Centropa, studiul de caz, interviul, prezentări Powerpoint etc. Datorită utilizării tehnologiilor informaționale din cadrul acestui curs, orele au devenit mai atractive și au sporit interesul față de cele predate.

Aş constata şi schimbarea comportamentului elevilor. Am observat că elevii înţeleg mult mai bine fenomenul Holocaustului în istoria contemporană din perspectiva locală prin: cercetările locurilor şi monumentelor din localitate, unde au avut loc evenimente remarcate; prin realizarea interviurilor cu oamenii în etate care au fost martori oculari ai evenimentelor date sau retransmit relatările urmaşilor. Asfel, ei au reuşit să dezvolte competenţe sociale şi civice, de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor umane. Evaluarea gradului de formare a  abilităţilor şi atitudinilor elevilor, după cum am menţionat mai sus, are loc prin descriptori ai competenţelor pentru cultura democratică, lucru uşor acceptabil de către elevi. Produsele realizate de elevi sunt diverse, de exemplu, scrisori, adresări, mesaje de susţinere adresate diferitor persoane care au suferit în urma Holocaustului, postere la subiect/tema studiată, tabele şi hărţi conceptuale şi multe alte produse.

Disciplina dată este completată şi de activităţile bazate pe educaţia extraşcolară, pe care le desfăşurăm în cadrul Săptămânii Memoriei, comisiei metodice Educaţia socioumanistică, concursului naţional al eseelor etc.

În acelaşi timp am identificat provocările la adresa predării şi învăţării disciplinei opţionale „Holocaust: istorie şi lecţii de viaţă”, care sunt legate de aspecte dificile de natură morală, politică şi spirituală: privind istoria naţională; de acceptarea sau neacceptarea de către profesor a unor evenimente/procese istorice care au avut loc în spaţiul românesc asociate Holocaustului; unii profesori ezită să cerceteze istoria Holocaustului din cauza dificultăților percepute și a sensibilităților în privința predării acestui subiect, provocări legate de mituri şi prejudecăţi răspândite despre comunitatea evreiască şi mai ales depre comunitatea romilor, de influenţa viziunilor părinţilor asupra copiilor. Dar, în ritmul predării cotidiene a disciplinei opţionale, aceste provocări vor fi trecute în determinări vitale.

Mă bucur de rezultatele elevilor noştri în cadrul concursului naţional al eseelor şi sper că ei vor participa la concursul internaţional de tineret cu proiecte multimedia creative pe categorii, urmând exemplul elevilor din Liceul teatral Chişinău. Produsul cu care ei au câştigat concursul, videoclipul „Arhitect al sufletului oraşului” poate fi privit ca o sursă pentru lecţiile despre viaţa evreiască a Chişinăului. Susţin propunerea elevilor referitor la diversificarea produsului final în cadrul concursului naţional „Holocaust: istorie şi lecţii de viaţă” ţinând cont de vârsta elevilor. De exemplu, produsul poate fi prezentat prin filmări video, povestiri grafice, istorii foto etc. De asemenea, elevii s-au exprimat, că ar fi bine să aibă la dispoziţie şi un Caiet de învăţare/de lucru cu informaţii scurte la subiect şi sarcini de realizare în clasă sau pentru acasă. Iar pentru profesori ar fi bine să fie organizate anual ateliere de formare privind implementarea curriculumului şi a ghidului metodologic, dar şi seminare axate pe diverse probleme/tematici, care vor ajuta profesorii să depăşească toate dificultăţile legate de perceperea unor aspecte/subiecte.

Galina Gumen, şef Centru metodic DÎTS Briceni, profesor de istorie şi Educaţie pentru societate

Добавить комментарий

X

Pin It on Pinterest

X