27 ianuarie – Ziua Comemorării Jertfelor Holocaustului

  Holocaust este un termen utilizat  în general pentru a descrie uciderea a 6 milioane de evrei, majoritatea din Europa, în perioada anilor 1933- 1945 ca parte din „Soluţia finală” a problemei evreeşti. Un program de exterminare a evreilor plănuit şi executat de regimul  naţional –socialist din Germania, condus de Adolf Hitler.

 La 27 ianuarie, în ţările din Europa se marchează Ziua Comemorării Jertfelor Holocaustului. Această dată nu a fost aleasă la întâmplare. Anume la 27 ianuarie 1945 a fost eliberat lagărul de exterminare Oswiencim, în care naziştii au nimicit mai bine de 3 mil. de cetăţeni ai URSS, Poloniei, Belgiei, României şi altor ţări din Europa, 90 la sută fiind evrei.

 

Acest oraş este situat în voevodatul Cracovia în sudul Poloniei.Fasciştii au început construcţia lagărului în 1940, pe o suprafaţă de 500 ha. Acolo naziştii au instalat camere de gazare. Toţi prizonierii soseau cu trenul şi erau duşi direct de pe peron la zona de recepţie, unde li se luau toate hainele şi obiectele personale. Apoi erau mânaţi dezbrăcaţi în camerele de gazare. De obicei li se spunea ca erau duşi la duşuri sau camere de despăduchire, pe uşă scria „baie» sau „sauna». Uneori li se dădea un prosop şi un săpun, pentru a evita panica, sau li se spunea să ţină minte unde şi-au pus hainele. În buncărul N1 şi N2 încăpeau 3 mii de deţinuţi. Dar, înainte de a trece în camerele de gazare, victimele erau selectate de doi medici SS. Cei apţi de muncă erau trimişi în lagăr, ceilalţi   în uzinele de exterminare (de obicei, bătrânii, bolnavii, femeile şi copiii). Acolo, stăpânii noului „Ordinung» au instalat  camere cu asfixiere cu gaze a popoarelor lumii. Acesta era un adevărat combinat de nimicire a oamenilor nevinovaţi.

Primul sistem organizat de lagăre de concentrare (zise de muncă) pentru „duşmanii de clasa ai poporului» apar în 1918 în Rusia Bolşevică cu denumirea „Gulag». În Gulagul sovietic, în peste 600 de lagăre de „muncă corecţională», au fost întemniţaţi şi epuizaţi în muncă silnică 25 mil de oameni. După ce Adolf Hitler, în 1933, a preluat puterea în Germania,  a fost parţial folosită „experienţa” Gulagurilor.

Stalin spunea: „Moartea unui om este o tragedie. Moartea a milioane este doar o statistică”.Pentru Adolf Hitler, Stalin era un exemplu demn de urmat. În 1933  a fost numit Cancelar al Germaniei, devenind „fiurer». Politicile lui Hitler vizau cuceriri teritoriale şi subjugarea rasială care a adus la uciderea a milioane de oameni nevinovaţi. Cel mai dramatic eveniment  din perioada conducerii lui Hitler a fost genocidul evreilor, cunoscut în istorie ca Holocaust (ardere de tot, definitivă). Adolf Hitler a avut anumite concepţii ideologice asupra vieţii. Copilul german simboliza viitorul strălucit al „rasei ariene”, care trebuia să conducă lumea după ce vor scăpa de cel mai mare duşman –evreul. Evreul era considerat „o cearură dintr-o rasă inferioară”, „un parazit  cu o mare influenţă internaţională”. După părerea naziştilor, evreii reprezentau un pericol real şi, prin urmare, trebuia să fie  eliminaţi din societate. Sloganul naziştilor era: „Un popor, o naţiune, un conducător”. Chiar din 1933, când naziştii au ajuns la putere, au început un val de violenţe împotriva evreilor. Procesul de organizare a ghetourilor a avut scopul izolării evreilor de restul populaţiei.

Promotorii Holocaustului au fost: Hitler, Himmler, Heydrich, Goebbels, Partidul nazist, SS, Gestapo, ş.a.

Victime au fost: evreii din Europa, din Germania, romii, polonezii, slavii, prizonierii de război sovietici, persoane cu dizabilităţi, sârbii, martorii lui Iehova, francomasonii  şi homosexualii .

Lagărele de exterminare au început să funcţioneze în iarna anului 1942. Cei tineri şi puternici erau trimişi la munca forţată,  iar ceilalţi erau ucişi imediat după sosire, cadavrele fiind arse în crematorii. Acolo omul îşi pierdea identitatea, devenea un număr (tatuat pe mână), purta o haină vărgată şi capul ras.

De pe urma regimului nazist au suferit şi romii.Conform aşa-numitei „teorii rasiale”, erau popoare care nu aveau dreptul la existenţă. Romii erau consideraţi un popor care se află la cea mai de jos treaptă a acestei piramide naziste. Ei erau consideraţi paraziţii societăţii, oameni care nu lucrează, fură şi nu se adaptează condiţiilor sociale.Conform unui studiu efectuat de Universitatea Texas, cifra morţilor de etnie romă este de peste 500 mii persoane. În total numărul morţilor la nivel mondial în cel de-al doilea război mondial se ridică la 70 mil.

Ororile contra evreilor în anii 1941-1944 pe teritoriul Basarabiei, Bucovinei şi Ucrainei de Sud erau trecute sub tăcere de către istoricii sovietici, care considerau nimicirea evreilor ceva secundar, neînsemnat. Masacru pe acest teritoriu întins, acel cosmar care pe drept poate fi numit  genocid.

În septembrie 1940, în  România la putere a venit  generalul  Ion Antonescu. Aliaţii tradiţionali ai României erau Franţa şi Anglia, dar la acel moment erau deja slabe aflându-se în război cu Germania, şi România a căutat să facă alianţă cu Germania. Scopul pentru care Antonescu se aliase cu Hitler era recuperarea Basarabiei. În conformitate cu dispoziţia generalului român, guvernatorul Basarabiei, Voiculescu, a emis ordinul N61 despre crearea de ghetouri şi lagăre de concentrare menite pentru evreii din oraşele basarabene.

În vara anului 1941, pe teritoriul actual al R.Moldova existau 49 de ghetouri şi lagăre de concentrare, iar în regiunea transnistreană 189. Cele mai mari lagăre erau la: Vertujeni  23 mii oameni,Secureni 21mii, Edineţ 13mii ,Chişinău 12 mii oameni.

În aceste lagăre oamenii erau supuşi unor lipsuri şi batjocuri nemaipomenite, suportau foame, frigul, erau ucişi cu sutele şi miile. Potrivit cercetărilor, în perioada anilor 19411944, în cele 238 de lagăre au fost exterminaţi între 200mii 700mii evrei şi 50 mii romi.

În legătură cu „evacuarea evreilor” în Transnistria, a fost emis un ordin special, în care se spunea că trebuie de format coloane de 1600 persoane, însă până la râu trebuia să ajungă cât mai puţini. Pentru aceasta, din timp au fost săpate gropi mari de-a lungul drumului şi toti cei ce rămâneau de coloană erau împuşcaţi . În aceste gropi erau aruncaţi morţi, răniţi şi vii. În mai bine de 70 de localităţi ale Moldovei s-au găsit urme ale genocidului

Te uimeşte faptul cum de s-a putut întâmpla o aşa mare tragedie pe o bucată  de pământ atât de mică. Holocaustul asupra evreilor în Moldova a fost groaznic. Femei şi bărbaţi, copii şi bătrâni, bolnavi şi sănătoşi, bogaţi şi săraci, toţi  care nimereau în ghiarele acestei fiare nu puteau spera la îndurare şi milă. Vina lor era că erau evrei.

De aceea omenirea nu trebuie să admită repetarea Holocaustului, care a curmat vieţile a 6mil.de oameni. Germania şi aliaţii ei din cel de-al doilea război mondial şi-au recunoscut vina şi au adus scuze pentru acele crime greu de imaginat. În fiecare an, pe 27 ianuarie, se întrunesc pentru a comemora victimele Holocaustului şi a reconfirma că au invăţat lecţia.

Silvia Speianu,  Muzeul Ţinutului din or. Edineţ

 

Добавить комментарий

X

Pin It on Pinterest

X