Martie zâmbitorul ne aduce mărțișorul!

  S-a dus zăpada albă de pe întinsul țării,

S-au dus zilele Babei și nopțile vegherii…

 

Versurile Bardului de la Mircești ne anunță că vine 1 martie, începutul primăverii. Sub razele blânde ale soarelui reînvie natura, care în curând ne va bucura privirea cu alaiul ei de flori, cu verdele de smarald al ierbii și cu trilurile de păsări.

Luna martie este bogată în sărbători populare, creștine, precum și obiceiuri care le însoțesc.

 

Tradiția de a pune mărțișoare la piept în prima zi de primăvară își are istoria proprie. Săpăturile arheologice au scos la iveală mărțișoare cu o vechime de peste 8000 de ani. Sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb și roșu, înșirate pe ață, ele se purtau la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roșu poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul – înțelepciunea bărbatului. Astfel, funia mărțișorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.

Sărbătoarea mărțișorului este foarte veche, peste 2000 de ani și a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era marcat în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Numele popular al lunii martie este mărțișor, de aici și denumirea obiectului de podoabă ”mărțișor”, care se oferă în dar la 1 martie rudelor și prietenilor ca semn al sosirii primăverii.

Deci, datina Mărțișorului este o frumoasă moștenire de la strămoșii noștri daco-romani. Semnificația mărțișorului a rămas aceeași de-a lungul timpului: este un simbol al primăverii, a reînvierii la viață. El ne inspiră optimism și credință. Forma acestuia s-a schimbat de-a lungul anilor.

La originile Mărțișorului a stat o sfoară făcută din două fire răsucite, una neagră și una albă, care se legau în formă de 8, amintind simbolul infinitului. Semnificația era victoria primăverii asupra iernii, a vieții asupra morții, a sănătății asupra bolii și erau purtate în general, de persoanele sensibile – de copii și fetele tinere. Aceste mărțișoare erau purtate la încheietura mâinii, la gât sau prinse în piept cu un ac. Mai târziu, la această sfoară se prinde o monedă de aur sau argint, iar culoarea firului negru trece în roșu. Fetele credeau că aceste amulete le vor aduce în noul an noroc, frumusețe și le vor feri de razele arzătoare ale soarelui verii. Când copacii înfloreau, ele prindeau firul de o ramură, iar cu moneda respectivă cumpărau caș dulce, pentru ca tot restul anului pielea lor să fie moale și albă, cum e cașul.

În alte locuri mărțișorul era purtat până la sosirea păsărilor călătoare, când era aruncat în direcția de unde veneau acestea, rostindu-se: „Ia-mi negrețele și dă-mi albețele”. Cu timpul, rolul mărțișorului ca talisman al revelionului sau obiect purtător de noroc în noul an, s-a transformat în simbol al iubirii. Roșu înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului din legenda arhicunoscută, despre soarele eliberat din închisoarea unui zmeu rău. Albul însă simbolizează puritatea și gingășia ghiocelului, prima floare a primăverii, care răsărea de sub zăpadă, în locul unde cădeau picăturile de sânge ale voinicului rănit de moarte.

Conform unor legende, firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere, Dochia toarce firul anului.

De la români și aromâni obiceiul mărțișorului a fost preluat de alte popoare din centrul și sud-estul Europei. Obiceiuri asemănătoare se pot întâlni în zona Balcanilor, în Bulgaria, Macedonia, Albania.

La noi, în Republica Moldova, de „mărțișor” au loc un șir de manifestări și activități culturale. Una din ele este și expoziția din Muzeul de Artă Populară Edineț, care expune spre vizionare peste 100 de mărțișoare confecționate de către lucrătorii muzeului, precum și de lucrătorii căminelor culturale din raionul Edineț. Mai mult chiar, la noi în Moldova se desfășoară, în fiecare an, tradiționalul festival „Mărțișor”, care durează de la 1 până la 10 martie. Nicăieri în lume tradiția „Mărțișorului” nu e păstrată așa de bine și nu e cinstită așa ca în Republica Moldova. Ca dovadă este faptul că Mărțișorul nostru a fost inclus în patrimoniul imaterial al Umanității „UNESCO”.

An de an, sărbătoarea de 1 Martie ne readuce speranța, optimismul, credința în mai bine și spor în toate. Mărțișorul rămâne peste secole o întruchipare a bucuriei de a trăi, a dragostei de viață, un semn prin care noi, oamenii, salutăm renașterea naturii odată cu sosirea primăverii.

 Galina BOTNARIUC,  muzeograf secția Arta Populară,  Muzeul Ținutului Edineț

 

 

 

Добавить комментарий

X

Pin It on Pinterest

X